Economiile de piață au avut un succes enorm la nivel global și au creat mai multă bogăție și prosperitate decât orice alt sistem economic. Impozite scăzute, mai puține reglementări și bariere la intrare pentru investiții și dezvoltarea afacerilor sunt esențiale.
Din păcate, România nu are o economie liberă de piață reală. Legile fiscale care se schimbă, reglementările restrictive imprevizibile privind afacerile și neîncrederea că sistemul judiciar este cu adevărat independent îi fac pe mulți investitori străini să se ferească.
Citește și: Nu ne putem permite să lăsăm Ucraina să piardă!
Din nefericire, România are, de asemenea, peste o mie de companii de stat care creează o povară enormă care devine din ce în ce mai greu de depășit. Iar acest lucru nu permite României să prospere. Deficitul bugetar actual al României, de 20 de miliarde de lei, este o consecință directă a acestei situații. Tăierea pensiilor și creșterea impozitelor pot aduce unele venituri suplimentare pe termen scurt, dar vor fi contraproductive pe termen lung. Economia României are probleme.
România are probleme
Cel mai mare indicator unic al problemelor economice ale României este rata tot mai mare de emigrare din România. Oamenii pleacă pentru că sunt nemulțumiți de progresul țării și nu reușesc să vadă un progres semnificativ. În urmă cu zece ani, România avea o populație de aproximativ 24 de milioane de oameni.
În prezent, populația a scăzut la aproximativ 18 milioane de persoane și se preconizează că va scădea și mai mult, până la 14 milioane de persoane, în următorii zece ani. Aceasta este o statistică devastatoare și o respingere zgomotoasă a status quo-ului. Practic, oamenii votează cu alegerea lor de a pleca din țară!
Citește și: Guvernul de la Berlin ia în calcul să reintroducă controalele, la toate graniţele Germaniei
În plus, din cele aproximativ 18 milioane de persoane care trăiesc în prezent în România, aproximativ 4,5 milioane lucrează în sectorul privat și un număr aproximativ similar lucrează pentru stat. Este vorba despre primării de orașe, municipii sau companii de stat.
România risipește potențialul de a fi o poveste de succes
Restul de aproximativ 9 milioane de oameni nu lucrează pentru că sunt fie prea bătrâni, fie prea tineri, fie primesc ajutoare de stat din diverse motive. Așadar, avem o țară cu 18 milioane de oameni care sunt susținute de aproximativ 4,5 milioane de persoane care lucrează în sectorul privat. Aceasta este o situație nesustenabilă din punct de vedere economic, care se va înrăutăți dacă nu se remediază cauza fundamentală.
Este cu adevărat frustrant faptul că România risipește potențialul de a fi o poveste de succes economic și nu ia acele măsuri care i-ar permite să devină prosperă. România a fost binecuvântată cu resurse naturale generoase în agricultură, depozite minerale, petrol și gaze.
Oamenii săi sunt inteligenți și harnici și au dezvoltat un sector tehnologic care este lider în Europa și în lume. Cu toate acestea, multe entități private și investitori străini au fost alungați, iar companiile deținute de guvern sunt prost gestionate și, cu puține excepții, pierd sume enorme de bani.
În prezent, România are aproximativ 850 de întreprinderi cu capital integral de stat. Cu toate acestea, s-a spus că numărul ar putea fi mult mai mare, depășind 1200 de companii, dacă toate entitățile deținute de stat și municipale ar fi contabilizate cu exactitate.
Majoritatea acestor întreprinderi au funcționat din totdeauna în pierdere. Cele câteva companii care sunt de fapt profitabile, nu sunt pe atât pe cât ar trebui să fie dacă ar fi fost administrate în mod privat și profesionist. Toate aceste companii de stat sunt depozite pentru acoliții politici, prietenii și familiile celor cu legături politice. Nu numai că aceste entități nu funcționează eficient, dar înăbușă concurența și reprezintă un obstacol în calea creșterii economice și a prosperității.
Nu există stimulente pentru a face companiile mai mari
Cele mai de succes companii de stat se află în sectoarele energiei, distribuției de energie și transporturilor. Deși prezintă un profit pe hârtie, în realitate sunt eșecuri abjecte și cauzează mari prejudicii țării. În loc să își folosească profiturile pentru a-și întreține și îmbunătăți infrastructura sau pentru a-și extinde și crește afacerile, acești bani ajung în visteria guvernului.
Nu există stimulente pentru a face companiile mai mari, mai bune și mai profitabile. Nu există transparență, guvernanță corporativă și management, comparabile cu cele ale companiilor din sectorul privat.
Ca exemplu, CFR. Compania de căi ferate prezintă un profit pe hârtie. Cu toate acestea, materialul său rulant este îmbătrânit, nu există bani pentru reparații, îmbunătățiri și înlocuiri de locomotive și vagoane. Mii de vagoane în diferite stări de degradare lâncezesc pe șine, pentru care se plătește o taxă, în loc să fie vândute pentru fier vechi și pentru modernizarea flotei.
Un accident recent în care a fost implicată o locomotivă care nu fusese întreținută și modernizată corespunzător este cel mai recent exemplu de gestionare a proprietății guvernamentale. În plus, șinele pe care circulă trenurile nu au mai fost întreținute și modernizate de peste 30 de ani, dacă nu chiar mai mult. Viteza medie pe căile ferate este acum mai mică decât a fost în ultimii 50 de ani.
Tarom, compania aeriană națională, nu a avut niciodată profit
Tarom, compania aeriană națională, nu a avut niciodată profit, nu plătește diverse taxe și tarife de aeroport și anul trecut a pierdut aproximativ 80 de milioane de euro.
Companiile de transport și de generare a energiei electrice se află într-o situație similară. Deși sunt profitabile într-o oarecare măsură, infrastructura lor nu a fost întreținută sau modernizată de peste 30 de ani. Capacitatea medie a liniilor de transport este la 50% din capacitatea lor de proiectare. Deși au existat numeroase discuții privind creșterea capacității de generare a energiei electrice prin intermediul reactoarelor nucleare, nu au fost demarate lucrări concrete. Au fost stabilite multe planuri optimiste pe termen lung, la fel ca în ultimii 30 de ani. La fel ca și în cazul celorlalte companii de stat, profiturile lor sunt mai mici decât ar trebui. Dar chiar și acestea dispar în visteria statului, ceea ce face ca extinderea și dezvoltarea să fie cu atât mai dificile.
În sectorul petrolului și gazelor naturale, companiile americane precum Chevron și Exxon au fost alungate. Singura companie care extrage gaze din Marea Neagră este BSOG, o companie privată. A durat aproximativ 14 ani de la demararea proiectului, până la momentul în care BSOG a început efectiv să extragă gaz, din cauza diferitelor blocaje guvernamentale.
Comparați această situație cu cea a Turciei, care a descoperit gaze offshore în urmă cu trei ani și a început deja să le extragă. România nu a facilitat extragerea gazelor din Marea Neagră prin impunerea de limite de impozitare și distribuție în Legea offshore ("Exxon a plecat din această cauză"). BSOG a rămas și a perseverat. Cu toate acestea, recent, guvernul român a impus o taxă de solidaritate care face ca BSOG să plătească o rată marginală de impozitare de 93%.
Companiile deținute de stat au făcut puține explorări
Acest lucru echivalează cu o preluare de către guvern. În prezent, există o revizuire a acestei taxe de solidaritate și, la câteva luni de la impunerea ei, BSOG ar putea fi scutită, dar companiile de extracție a petrolului ar putea să nu fie scutite. Companiile deținute de stat au făcut puține explorări de petrol și de gaze și nu par a fi pregătite sau competente pentru a face acest lucru.
În sectorul de minereuri, multe mine au fost închise. România este bogată în aur, cupru și multe alte minerale, inclusiv în diverse pământuri rare. Aceste minerale pot fi extrase într-un mod sigur și ecologic. Dar acest lucru nu se face. Companiile miniere deținute de stat nu au niciun stimulent de profit pentru a face acest lucru și se chinuie cu echipamente și metode vechi.
Spitalele deținute de stat sunt clădiri vechi
Portul Constanța, cel mai bun port de mare adâncime de la Marea Neagră, este blocat de drumurile și căile ferate de proastă calitate. Accesul la port este insuficient pentru a aduce mărfuri în containere. Este nevoie de mai multe zile de așteptare pentru a avea acces în port. Portul și-ar putea dubla capacitatea dacă infrastructura ar fi îmbunătățită.
Spitalele deținute de stat sunt clădiri vechi care se află într-o stare deplorabilă. Îngrijirea pacienților este grav afectată de sistemele medicale administrate de stat.
În București, capitala României, mii, poate zeci de mii de oameni nu au căldură sau apă caldă de ani de zile, deoarece sistemul gestionat de Primărie nu a fost întreținut sau reparat corespunzător de ani de zile.
Din păcate, există numeroase alte exemple de întreprinderi de stat care nu funcționează corect sau eficient. Oamenii din România suferă și plătesc consecințele.
Companiile de stat din România sunt cei mai mari datornici fiscali. Un raport recent a arătat că aceste firme datorează impozite de miliarde de lei. În plus, ele sunt beneficiarii fondurilor de stat pentru a putea, într-un fel sau altul, să rămână în activitate, în timp ce pierd bani. În plus, și cel mai important, ele blochează concurența din partea companiilor private care ar presta în mod eficient și profitabil aceleași servicii.
Există o soluție relativ ușoară
România trebuie să facă tranziția către o economie de piață complet liberă. Acest tip de economii au creat mai multă bogăție și prosperitate în întreaga lume decât orice alt sistem economic. Statul ar trebui să renunțe la toate companiile pe care le deține. Făcând acest lucru ar crește profitabilitatea și eficiența acestor companii care ar plăti salarii mai mari și mai multe taxe către guvern.
Această tranziție este singura cale de urmat pentru a face ca economia României să fie prosperă și îi va pune pe cetățenii săi pe picior de egalitate cu cei din Europa de Vest și SUA. Potențialul economic uriaș al României trebuie să fie pus în valoare. În caz contrar, România va continua să stagneze, cu o creștere într-un ritm foarte lent.
România și Polonia au pornit din locuri similare în urmă cu 33 de ani, după răsturnarea regimului comunist. Cu toate acestea, Polonia a terminat revoluția, iar România, nu. Polonia are o economie înfloritoare, este o putere militară și o meritocrație.
Statele Unite continuă să fie cel mai bun prieten al României
Din păcate, România se zbate, deoarece încă nu a scăpat complet de rămășițele comunismului. Companiile deținute de stat și absența unei meritocrații, în afara celei din sectorului privat, cauzează daune grave.
Statele Unite continuă să fie cel mai bun prieten al României și vor ajuta România să depășească aceste probleme, dar România trebuie să facă un pas înainte, să dea dovadă de leadership și să facă ceea ce este corect.
România trebuie să se angajeze într-un program de realizare a unei adevărate economii de piață pe toată linia și să creeze o meritocrație. Trebuie să insufle tuturor românilor și investitorilor străini încredere în instituțiile sale de reglementare, financiare și judiciare. În caz contrar, românii vor continua să emigreze și tot mai puține entități străine vor investi în România.
Rămân optimist cu privire la România, deși o mare parte din progresele realizate în 2019 și 2020 s-au evaporat încet. Cheia pentru prosperitatea și securitatea națională este o economie puternică și dinamică.
Adrian Zuckerman este fost ambasador al SUA în România.
* Opiniile autorilor invitați să publice în această rubrică nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al publicației Newsweek România.
