Aceasta a căzut luni dimineață pe teritoriul său, fără a face victime în rândurile localnicilor, dar provocând spargerea mai multor ferestre de la casele autohtonilor.
INCIDENT URMAT DE REACȚII LUCIDE
Obiectiv privind lucrurilor, mai devreme sau mai târziu era logic să aibă loc un incident de acest fel, în condițiile în care armata ucraineană a eliberat zone din estul și sudul Ucrainei, iar forța expediționară rusească a pierdut teritorii inițial ocupate relativ rapid, iar acum, sub pretextul protejării vieții militarilor trimiși de Moscova în arealul geopolitic administrat de Kiev se recurge la bombardamente menite, pe de o parte, de a consolida ocupația militară rusă, iar pe de altă parte, de a menține psihoza puterii Federației Ruse de a aneantiza localitățile ucrainene, acelea care încă sunt libere.
În acest context este semnificativ faptul că președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a trecut în agenda prezidențială, pentru 1.11. 2022, o vizită de lucru la București, cu pragmatice și firești întrevederi bilaterale cu președintele României, Klaus Iohannis, și cu premierul Nicolae Ciucă.
Indiscutabil este detaliul că președintele Republicii Moldova a reacționat lucid, la acest incident, un eveniment care va invita la ponderare pe cei amăgiți, încă, de iluziile resuscitării decedatei uniuni sovietice, care ar facilita, într-un viitor incert, reîntoarcerea Transnistriei și a Găgăuziei, sub comanda Moscovei. O iluzie între timp decedată.
În ce privește reacția președintelui, dar și a premierului de la București, aceștia au fost și rămân consecvenți angajamentelor asumate oficial în cadrul NATO și al UE, de sprijinire în continuare a luptei ucrainenilor contra invadatorilor răsăriteni, care au intrat în mod ilegal, pe 24.02.2022, în Ucraina, în baza unui proiect imperial deloc negat de președintele rus Vladimir Putin.
LECȚII DE ÎNVĂȚAT PENTRU KREMLIN
I. Aducerea în casa județelor dintre Prut și Nistru a unui aspect specific confruntării militare pe Frontul de Est, departe de a genera noi simpatii pentru politica revanșardă a Kremlinului, va trezi la realitate pe unii dintre minoritarii care trăiesc pe teritoriul entității statale est-moldovenești, care aspiră, în mod oficial, la integrarea în Uniunea Europeană.
II. Cei care și-au păstrat luciditatea, la nivelul conducerii actuale din Tiraspol, probabil vor înțelege, măcar acum, că Transnistria, chiar dacă are circa 12.000 de potențiali mânuitori de armament individual de infanterie, cărora li se adaugă 2.000 de militari ruși staționați acolo, sunt mai izolați acum, ca niciodată, și expuși presiunii militare ucrainene și defensivei întărite a Armatei Naționale a Republicii Moldova.
III. Coordonatorii locali ai comunității de cetățeni ai Republicii Moldova, trăitori în arealul simbolic numit Găgăuzia, cel mai probabil pricep deja că nu se mai pune problema cât de repede apar trupele "eliberatoare" ruse, ci mai degrabă cum va ieși alde Putin, din ambuscada geopolitică ucraineană, pe care singur a pus-o la cale și tot el nu mai știe cum să iasă din aceasta.
IV. Chiar dacă, în mod firesc, președintele Republicii Moldova a avut recent o întrevedere pragmatică cu actualul cancelar al Germaniei, este evident - și vizita la București, mai sus amintită, o confirmă - că apărarea democrației incipiente dintre Prut și Nistru are o șansă prin relația aparte, istorică, dintre Capitala tuturor românilor și Chișinău.
De altfel, recent, șeful Statului Major al Apărării României, generalul Daniel Petrescu, a poposit la camarazii din Armata Națională a Republicii Moldova și - conform mandatului oficial avut - a promis sprijin adecvat, nuanțat, interlocutorilor săi din fruntea organismului militar, cu un efectiv de 6.500 de militari, care apără județele dintre Prut și Nistru.
În mod fericit, Armata Națională a Republicii Moldova are un parteneriat fratern cu Armata României și unul specific cu Forțele Armate ale SUA.
Iar șeful Statului Major al Apărării României se va întâlni, în zilele următoare, la Washington D.C. cu președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore și cu șefii categoriilor de forțe armate, ceea ce înseamnă că, într-un cadru adecvat, la Pentagon, generalul român va face o informare pertinentă privind contribuția Forțelor Armate Române la defensiva graniței de est a NATO, la cooperarea cu militarii aliați aflați pe teritoriul țării noastre și la reușitele Parteneriatului Strategic cu SUA - cooperarea militară bilaterală fiind una dinamică, reciproc avantajoasă, care merită a fi consolidată.
REPUBLICA MOLDOVA NU VA FI SINGURĂ ÎN FAȚA STIHIEI RĂSĂRITENE
Nu în ultimul rând, cei interesați de mișcările tectonice, de nivel strategic, actuale și viitoare, de dincolo de Prut, probabil că deja au înțeles, de o manieră implicită, că Republica Moldova nu va fi singură în fața stihiei răsăritene și nici la Washington D.C., nici la Bruxelles, nici la Mons, nici la București, nu vor fi oficiali nepăsători la o eventuală incursiune militară a esticilor imperiali în ceea ce era, în perioada interbelică, România Regală de Est.
Privind, cu calm, spre județele dintre Prut și Nistru, acestea nu vor mai fi întoarse manu militari la condiția nefastă când au suportat nelegiuirile dictaturii sovietice.
Explicație foto: Harta cu localitatea unde a căzut racheta rusească pe teritoriul Republicii Moldova.
Sursa : https://liveuamap.com/
