Dacă cineva spune că avem cele mai multe locuinţe şi şcoli cu wc-uri în curte, e clar, nu respectă Centenarul. Când demonstrezi cu acte că politicienii sunt cei mai mari hoți în țara asta, o adunătură mânioasă te va acuza că ești invidios pe averea lor. Că-ți faci țara de râs în Europa.
Că parcă ăia-s chiori. Dacă spunem noi că e totul perfect, că avem autostrăzi, că avem cele mai bune școli, că medicii și profesorii nu iau șpăgi, că poți să câștigi foarte bine prin muncă cinsitită și fără să fii neamul cuiva, proștii ăștia de străini ne vor crede. Vor avea o părere bună despre noi și ne vor mai da bani ca să-i fure aceiași îmbuibați.
Dacă spui altceva, vei fi acuzat cu mânie proletară că nu-ți iubești țara. Ar trebui chiar să fii tras pe roată. Și cine te acuză?
Păi exact ăia care-ți iau fața în trafic pe linia de tramvai, care-ți fac cu farurile din spate dacă ai tupeul să circuli cu viteza legală, care te înjură și-ți fac șicane.
Sunt aceiași care se bagă în față la orice coadă și-apoi te-njură dacă îndrăznești să le spui ceva. Marii patrioți care te infierează cu mânie dacă îndrăznești să arăți lucrurile care nu merg bine în țara asta sunt cei care visează să fure și ei o insulă cândva și-apoi să-și dea niște legi prin care să scape.
Să nu cumva să îndrăznești să le spui ceva de Centenar! Vei fi pus la zid și vei fi înjurat! În schimb, vor fi aplaudați toți cei care-și vor ascunde mizeriile sub preș, sub pretextul patriotismului.

Așa m-am săturat să-i văd pe toți infractorii călcând pe cadavre cu Centenaru’ în gură...  

Între timp, prin Parlament trec legi care o să ne ucidă la propriu. Iată, mafioții statului vor să dea posibilitatea oricărui român, nu doar lui Rădulescu Mitralieră, să dețină legal o armă de foc. Și data viitoare, un borfaș eliberat prin bunăvoința politicienilor patrioți nu-i va mai da un pumn în gură unei fete într-o scară de bloc. O va împușca direct. Era exact ce ne lipsea, mânioși cum suntem.  

Apoi stai și te întrebi ce ți se pare așa diferit când ești într-o țară civilizată. E vorba, în special, de calmul și înțelegerea oamenilor pe care-i întâlnești pe stradă. Acea atmosferă total diferită de a noastră.
Dar noi avem „mânia” în România.

Și nu, nu m-am ferit niciodată să spun că sunt român oriunde am fost în lumea asta. Dar nu pot să mă uit la țara asta cum e năpădită de viruși letali și s-o las murind spunând tuturor că n-are nimic și că e bine-sănătoasă. Iar dacă nu pot s-o tratez aici, încerc să-i găsesc leacul oriunde pe pământul ăsta, așa cum se întâmplă în viața reală a multora dintre semenii noștri.
Și nu cred că dacă-i dau un medicament străin și o fac bine mă poate acuza cineva că nu-s român.