De la izbucnirea pandemiei, decidenții au aplicat modele diferite de răspuns. Boris Johnson, de exemplu, a mizat pe „imunitatea de turmă”, dar liberalismul l-a ținut până când el însuși a ajuns la aparate.
Mult lăudatul ( la început) ”model suedez” și-a vădit limitele: relaxarea a fost plătită cu un număr de victime mult peste media țărilor învecinate. Iar menținerea în viață a economiei s-a dovedit, în cele din urmă, un obiectiv grau de atins – cum să ții pe linia de plutire o părticică a imensei piețe unice europene, atunci când restul s-a închis?
De partea cealaltă, carantinele dure urmate de perioade de relaxare, modele aplicate în Italia, Franța, Spania, Germania, Belgia și în multe alte țări nu și-au dovedit la rândul lor cine știe ce eficiență. Valurile succesive de infectări n-au putut fi oprite.
În noiembrie, Slovacia recurgea la o testare în masă a populației, o operațiune urmărită cu mare interes de întreaga Europă. A folosit? Discutabil. În săptămâna 15-21 martie, potrivit datelor Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, Slovacia înregistra peste 9.000 de cazuri.
În România, cu o populație de peste trei ori și jumătate mai mare, se înregistrau 22.000.
Ungaria, cu o populație la jumătate față de cea a României, contabiliza însă peste 18.000 de îmbolnăviri, Polonia, cu dublul populației României, raporta 50.000.Una peste alta, greu de spus că un set de măsuri s-a dovedit mai eficient decât altele.
Ceea ce nu înseamnă că nu trebuie acționat deloc - acesta este răspunsul Braziliei lui Bolsonaro. O veritabilă catastrofă umanitară, care va duce la izolarea acestei țări pe un termen foarte lung. Și, deloc exclus, la trimiterea președintelui brazilian în fața unui tribunal internațional.
Nu, autoritățile nu pot să privească fără a mișca un deget. Ele sunt datoare să încerce, să caute soluții. Cu greu vom găsi însă un model de urmat în răspunsul la pandemie și adevărul este că autoritățile bâjbâie și ezită cam peste tot.
Guvernul bulgar a anunțat închiderea marilor magazine, pentru ca mai apoi să retragă măsura. Iar cancelara germană Angela Merkel și-a cerut scuze public pentru intenția de a impune măsuri sanitare dure în perioada Paștelui catolic și protestant.
În timp ce la București, „salvarea” Paștelui a devenit reperul central al noilor restricții, trofeul care va putea fi prezentat public, după o perioadă de măsuri incomode pentru toți.
Va funcționa? Încă odată, nu știm. Dar măcar un lucru știm: că deciziile cele mai bune sunt întotdeauna la cei care nu sunt puși să le ia.
