Reales președinte al Republicii Germane, duminică, 13 februarie, pentru următorii cinci ani, Steinmeier va fi un element de echilibru, cu o autoritate morală mai presus de interesele partinice ale diferitelor fracțiuni politice parlamentare.
În alocuțiunea rostită după realegerea sa - la care a participat și Angela Merkel - președintele german a reiterat angajamentul său, de a milita pentru întărirea democrației, a cărei putere, crede Steinmeier, nu trebuie subestimată la Moscova, în condițiile în care Rusia amenință Europa cu un conflict armat în Ucraina.
Germania revine în atenția opiniei publice internaționale atât prin realegerea lui Steinmeier, cât și prin vizita de luni, 14.02.2022, în Ucraina și de marți, 15 februarie, la Moscova, a cancelarului social-democrat, Olaf Scholz.
Greu de crezut că acela care a preluat de doar 68 de zile postul Angelei Merkel va reuși ceea ce nici Emmanuel Macron nu a izbândit, respectiv un minim compromis cu Vladimir Putin, pentru a fi evitată o nouă confruntare militară sângeroasă, pe teritoriul ucrainean.
Opinia publică internațională - inclusiv cea mioritică, aceea rusă și desigur cea germană - se uită pe micul ecran, la criza geopolitică majoră din Europa de Est, cu o detașare generată de faptul că "li se întâmplă altora."
Europenii din Rusia vor avea parte de un duș rece când tinerii lor dragi vor reveni acasă fără suflare, în urma unei confruntări în care ipotetica victorie va veni cu un preț prea mare pentru agresori.
Interesant este detaliul că deși rușii au concentrat trupe la nord, la est și la sud de Ucraina, voci cultivate de anumite televiziuni de la București, inclusiv ghicitoare de doi bani în zodii, fac jocul Rusiei, încercând să liniștească telespectatorii, cum că, de pildă, între Prut și Nistru localnicii au alte probleme, nu grija Ucrainei.
Asta ca și cum trupele rusești din Transnistria se pregătesc doar de 8 Martie, ca să ofere flori la purtătoarele de cosițe din Chișinău.
Bătălia pentru Ucraina, momentan pe plan informativ, cu obiective imagologice clare, din partea Moscovei, constituie și un exercițiu de mimare a comunicării, diplomații ruși, mai toți în vârstă, repetând exigențe firesc respinse de NATO, implicit și de SUA.
Până și venerabilul Serghei Lavrov recunoștea, la conferința de presă comună cu omologul britanic, că Moscova este deranjată de existența actualului regim de la Kiev, etichetat cu lejeritate și obidă drept...nazist.
În mod evident, desuet a mai devenit regimul lui Putin, bazat pe bătrânei care nu se mai uită la ridurile lor, vizibile în oglinda anului 2022.
Bătrânei care au determinat serviciile de informații americane să semnaleze, celor interesați, că Putin ar putea confirma ordinul - dacă acesta a fost luat la Kremlin - de atacare a Ucrainei, chiar în săptămâna aceasta.
Americanii ca americanii, dar cancelarul Germaniei, Scholz, i-a primit joia trecută pe șefii de stat din Estonia, Letonia și Lituania, țări care au trimis arme în Ucraina și au cerut Berlinului o mai mare implicare în soluționarea pașnică a crizei din Europa de Est.
„Sincer să fiu, ne așteptam la mai mult”, a afirmat apoi președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, despre atitudinea rezervată, dacă nu negativă a Germaniei.
Concomitent, diplomați de rang înalt trimiși de Kiev, Moscova, Paris și Berlin au negociat, fără succes, o minimă înțelegere menită a evita războiul.
Chiar dacă sunt voci tendențioase, care afirmă că isteria războiului convine administrației americane, pentru a fi mai puțin vizibile public problemele societății americane, cert este că vineri și sâmbătă, la telefon au purtat succesive convorbiri generalii care conduc armatele SUA și Rusiei, miniștrii apărării, cei de externe și șefii de stat ai Federației Ruse și Statelor Unite ale Americii, toate aceste dialoguri nevând vreo finalitate practică pozitivă, reprezentanții ruși acceptând doar schimburi de opinii și...atât.
Sigur că există și semnale pe cât de sceptice, pe atât de ironice, precum opinia lui Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie, din Moscova, care afirma duminică: "Strategie excelentă a Casei Albe: dacă Rusia invadează Ucraina, lumea este deja avertizată; dacă nu, Biden va apărea drept liderul care l-a făcut pe Putin să clipească. O împușcătură în braț atât de necesară pentru democrați, în perioada premergătoare mandatului mediu. Mizeria afgană va fi uitată. Toată politica este locală."
Iar pentru ca tortul comentariilor inedite să fie pe măsura interesului opiniei publice, Bianna Golodryga, analistă senior la CNN în afaceri globale atenționa că: << Dmitri Trenin minimizează amenințarea războiului. În schimb, el îl numește război informațional: „Rusia aspiră să facă presiuni asupra SUA, pentru a îi lua în serios preocupările de securitate în Europa. De aceea observați mișcări de trupe continue. Pentru a face SUA să se agite.” >>
Cu alte cuvinte să nu mai pierdem timpul cu mofturi din veacul trecut, precum libertatea și securitatea unei țări europene, dreptul de a-și determina propriul destin, dreptul la suveranitate deplină și integritate teritorială, dreptul de a trăi liberă de amenințări și intimidări exterioare.
Mai mult, în logica puterii actuale de la Moscova, Ucraina a început criza (!), prin schimbarea conducerii de la Kiev cu una pro-NATO și pro-UE, liderii politici ucraineni de acum sunt naziști, în timp ce omologii ruși sunt pacifiști și toată criza asta este rodul unor servicii secrete, precum cel american - CIA, acela britanic - MI6, dar și alianței, care a devenit o obsesie pentru Vladimir Putin, respectiv OTAN.
Pe cale de consecință, unii au cedat psihic și astfel a ajuns ambasadorul ucrainean la Londra, Vadym Prystaiko să declare pentru BBC că Ucraina este dispusă să fie „flexibilă”, în ceea ce privește obiectivul său de a se alătura alianței militare atlantice, deci ar putea renunța la aderarea la NATO pentru a evita războiul cu Rusia!!! Aferim!...
„Am putea – mai ales să fim amenințați așa, șantajați de asta și împinși să facem asta”, explica Prystaiko.
Noroc că l-a trezit la realitatea geopolitică actuală purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean Zelensky, care a declarat că aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO și Uniunea Europeană sunt prevăzute în constituția sa și rămân prioritatea absolută a țării.
Drept urmare, Prystaiko și-a pus cenușă diplomatică în cap și și-a retras ulterior afirmațiile surprinzătoare, spunând că Ucraina nu își va reconsidera încercarea de a se alătura alianței militare.
Tot duminică au fost publicate noi imagini aparte din zona de frontieră ruso-ucraineană, astfel fiind identificate 30 de elicoptere de atac rusești, la est de granița cu Ucraina, în regiunea Belgorod, alte 50 fiind dislocate acum în Belarus, la nord de Kiev.
Și ca tacâmul declarațiilor să fie complet, fostul campion mondial la șah și oponent al lui Putin, Garry Kasparov a afirmat răspicat, apropo de vizita cancelarului german la Moscova: „Să fie clar că, de îndată ce un soldat rus va pune piciorul pe pământul ucrainean, Nord Stream 2 va fi istorie. Orice altceva decât acest mesaj către Putin este o prostie”.
Cert este că atunci când citiți aceste rânduri spațiul aerian ucrainean este străbătut de tot mai puține aeronave, multe curse străine fiind suspendate, deoarece marii asiguratori nu mai vor să protejeze companiile aeriene, din cauza amenințărilor de război rusești.
Olaf Scholz mai are o durere de cap!
Una generată de Gerhard Schröder, fost cancelar german, care va deveni, din luna iunie, membru al consiliului de administrație al Gazprom.
El deține deja o poziție deloc insignifiantă în concernul petrolier Rosneft, care operează Nord Stream 1 și Nord Stream 2.
Cert este că de când Olaf Scholz a preluat funcția de cancelar, legăturile lui Schröder cu Rusia au intrat în centrul atenției internaționale.
Aliați importanți ai Berlinului au pus lupa analizei pe partidul social-democrat din Germania, pentru a înțelege cum se suprapun, fie și parțial, interesele de afaceri, morala și politica externă bazată pe valori democratice.
Schröder are o influență asupra partidului social-democrat german mai mare decât a actualului cancelar?!...
La Moscova este liniștea dinaintea ipoteticei furtuni geopolitice, din Kiev au decolat avioane cu ucraineni bogați, din Berlin a venit, în Europa de Est, pentru două zile, un cancelar german mai degrabă șovăitor, decât convingător.
Europa democrată rămâne pradă unor temeri care vor fi validate, sau nu, în următoarea perioadă.
