La opt luni de la primul summit de la Praga, liderii europeni au dat un mesaj puternic Rusiei, chiar din locul pe care Moscovei îi plăcea să-l considere drept curtea sa de joacă. Ei s-au reunit la 1 iunie la Castel Mimi, o proprietate viticolă situată la câteva zeci de kilometri de Chișinău și foarte aproape de Transnistria, zona ocupată de Rusia.
Și, poate, cel mai semnificativ mesaj la adresa Kremlinului a fost chiar poza de familie a liderilor europeni, într-o țară care face obiectul unui atac hibrid din partea Moscovei: suntem aici și nu vom lăsa ca această mică țară să fie destabilizată.
Comunitatea Politică Europeană rămâne un obiect politic destul de vag identificat, născut dintr-o idee avansată de Emmanuel Macron pe 9 mai 2022 în fața Parlamentului European, după invazia Rusiei în Ucraina.
Este un format în care lideri, membri și nemembri ai UE dar animați de dorința de a menține pacea și stabilitatea pe continent se întâlnesc fără o agendă stabilită în prealabil și fără a da un comunicat comun, negociat intens de echipele diplomatice cu mult timp înainte.
Pur și simplu, liderii au ocazia de a discuta liber și pe picior de egalitate. Iar fiecare parte poate să ia din acest format ceea ce-i convine. Marea Britanie vede, de exemplu, o ocazie de a relua dialogul cu „Continentul“ și să refacă o relație avariată grav după Brexit.
Ucraina și Moldova speră ca acest format să le apropie mai mult de obiectivul începerii în acest an a negocierilor de aderare, deși CPE nu este nici o cameră de așteptare și nici un substitut pentru UE.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a profitat de ocazie pentru a susține cu tărie apartenența țării sale la NATO și la UE și a cerut încă o dată aliaților să furnizeze mai multe avioane de luptă și sisteme de apărare aeriană.
O altă discuție sensibilă din jurul reuniunii a fost cea cu privire la garanțiile de securitate pe care alianța occidentală le-ar putea oferi Kievului. Iar aici, președintele ucrainean a atras atenția asupra divergențelor dintre aliați: „Fiecare îndoială pe care o exprimăm este un șanț pe care Rusia va încerca să îl ocupe“, a avertizat Zelenski.
Transformarea lui Macron
Înainte de sosirea în Republica Moldova, președintele Emmanuel Macron a susținut în cadrul conferinței Globesec de la Bratislava, că Occidentul trebuie să ofere Ucrainei garanții de securitate „tangibile și credibile“. Subliniind că Ucraina „protejează astăzi Europa“, Macron a declarat la Bratislava că este în interesul Occidentului ca această țară să se bucure de garanții de securitate din partea NATO.
El a precizat că diverși membri NATO ar putea oferi aceste garanții pentru moment, în timp ce Ucraina așteaptă să adere la alianță. „Trebuie să construim ceva între securitatea oferită Israelului și aderarea cu drepturi depline“, a spus Macron.
De asemenea, Macron a pledat pentru ca Uniunea Europeană să se extindă „cât mai repede posibil“. În acest discurs, considerat de mulți comentatori drept istoric, președintele francez a marcat o întorsătură demnă de remarcat, părăsind ambiguitatea pe care o afișase anterior când atenționa: „să nu umilim Rusia“.
Desigur, Moldova și Ucraina visează la o cale rapidă de aderare la Uniunea Europeană.
Dar, chiar și după reuniunea de la Chișinău, consensul rămâne că aderarea la UE nu este un proces care se poate desfășura de azi pe mâine.
În orice caz, războiul lui Putin oferă o oportunitate pentru candidați de a adera la un prim set de valori politice, în așteptarea realizării reformelor economice necesare. Iar aici, într-adevăr, Comunitatea Politică Europeană reprezintă un câștig pentru cele două țări.
