Ce estimări există privind opțiunile pentru alegerile prezidențiale și pentru referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană?
Cu asemenea întrebări firești, de interes general, privind starea de spirit, implicit moralul europenilor trăitori în fosta Românie regală de Est am coagulat un grup autofinanțat de formatori de opinie din București în domeniul securității internaționale.
O inițiativă inițial testată în martie 2023, când au trecut Prutul, alături de mine, conaționala Sarmiza Andronic, expertă în comunicare modernă, cunoscută de pe micul ecran, Cristian Barna, profesor la Universitatea Bucureşti și la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca, fost prorector al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul“, Tudor Curtifan, jurnalist la Defense Romania.
Cu sprijinul determinant al conaționalului Valeriu Mija, secretar de stat în Ministerul Apărării al Republiciii Moldova, grupul nostru de formatori de opinie a poposit în mai multe facultăți din Chișinău, inclusiv la Academia Militară „Alexandru cel Bun“ — unica instituţie de învăţământ militar superior din Republica Moldova.
Membrii grupului de formatori de opinie alături de Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Chișinău.
În dialogurile purtate cu studenții, tinerii noștri interlocutori nu s-au sfiit atunci, în 2023, să ne întrebe când va fi reunificarea națională și ce va face România dacă Rusia va ataca Republica Moldova?
Un interlocutor serios de la Chișinău mi-a semnalat atunci că, fiind informată de vizita noastră, doamna președinte a Republicii Moldova, europeana Maia Sandu ar fi remarcat: „De ce nu ați avut voi inițiativa asta?“.
Admirabil - Igor Șarov
De data asta, pentru mijlocul lunii mai 2024 am extins grupul de formatori de opinie cu doi foști diplomați experimentați, respectiv Cristian Diaconescu, fost-ministru de Externe și Adrian Pârlog, fost atașat militar în Norvegia.
Pe agenda demersului nostru civic am introdus un popas inițial la rectorul Universității de Stat din Moldova (USM) Igor Șarov, unde ne-am convins de inteligența cu care acesta apără valorile culturii românești, în instituția pe care o conduce cu o clarviziune salutară și unde reușește să atragă studenți străini, în universitatea pe care o conduce.
Un patriot - Vitalie Ciobanu
Apoi am poposit într-una din sălile Agenției pentru Știință și Memorie Militară, din Chișinău, unde am abordat o temă de interes pentru gazde: „Implicații geopolitice ale intrării Republicii Moldova în Uniunea
Europeană“. Practic, agenția menționată funcționează în incinta Muzeului Militar din Chișinău, condus de europeanul Vitalie Ciobanu, colonel în Armata Națională a Republicii Moldova, care a oferit fiecăruia dintre noi câte un exemplar din volumele inedite:
Basarabia - pământ românesc, o antologie în două tomuri, Cohorta, revistă de istorie militară a Agenției pentru Știință și Memorie Militară, din Chișinău, Anuarul dedicat studiilor de apărare și securitate, volumul Impactul Primului Război Mondial asupra județelor istorice ale Basarabiei, județul Soroca, în documente și statistici de epocă - autorii acestui demers editorial fiind conaționalii Vitalie Ciobanu și Valentina Cosmescu.
Nu în ultimul rând, ni s-a dăruit rodul muncii lui Vitalie Ciobanu și a lui Sergiu Plop: Constituirea și evoluția Armatei Naționale a Republicii Moldova, repere documentare, ediția 2021.
Calmul conducerii Armatei Naționale a Republicii Moldova
Ultima zi a prezenței noastre simbolice la Chișinău a fost dedicată primirii noastre de către ministrul Apărării Anatolie Nosatâi, însoțit de generalul de brigadă Eduard Ohladciuc, comandantul Armatei Naționale, și de Sergiu Plop, secretar de stat în domeniul politicii resurselor de apărare. A urmat un schimb franc de opinii, axat pe provocările geopolitice ale momentului.
Cu titlu personal, am constatat calmul interlocutorilor noștri, deloc impresionați, dar foarte bine informați despre crivățul geopolitic care bântuie sudul și estul țării vecine - Ucraina.
Nu există în Chișinău o psihoză privind o posibilă viitoare invazie militară rusă. Dar persistă o stare de veghe permanentă.
De altfel, în zilele prezenței noastre acolo ne-am intersectat, în hotel, cu ofițeri germani, francezi, italieni, echipați în uniforrmele lor militare. Este drept că veniseră la un exercițiu multinațional, dar indirect confirmau, pe plan militar, interesul real al Uniunii Europene pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, unul confirmat public de acordul recent semnat la Bruxelles.
Am ajuns la concluzia - strict personală - că, probabil - după o ipotetică viitoare ocupare a Odesei și o anticipabilă, dar acum deloc posibilă revărsare de trupe rusești în Transnistria -, pe un teritoriu limitrof Republicii Moldova se va constitui o coagulare de trupe multinaționale, o nouă Coaliție a Voinței, de state europene democrate, care la solicitarea autorităților legitime de la Chișinău vor acționa pentru limitarea acțiunilor inițiale ale forței răsăritene de invazie și alungarea sa, manu militari, dincolo de granița estică a Republicii Moldova, statalitate oficial independentă de Moscova.
După cum se știe, referendumul pentru aderarea Moldovei la UE va fi organizat concomitent cu alegerile prezidențiale din data de 20 octombrie 2024.
În ambele cazuri, nu se știe procentajul celor care vor vota pentru intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și a celor care vor opta pentru realegerea doamnei Maia Sandu ca președinte al republicii. Cel mai probabil, pe baza estimărilor informale actuale, o majoritate clară va exprima susținerea integrării R.M. în UE și o majoritate simplă va susține menținerea doamnei Maia Sandu în fruntea entității statale europene dintre Prut și Nistru. Un impact deductibil evident asupra alegerilor îl va avea evoluția confruntărilor militare dintre trupele ruse și ucrainene, pe Frontul de Est, din Ucraina.
Singură, armata ucraineană nu poate învinge armata rusă, dar afluirea de trupe aliate, precum cele franceze, în statul ucrainean, va determina variabile strategice greu de anticipat și stopat de către Kremlin. Am fost întrebat, în contextul vizitei la Chișinău, dacă este mai bună ideea susținerii referendumului pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană decât aceea a organizării unui referendum pentru unirea cu Patria Mamă - România.
Mai realistă este calea inițială spre Uniunea Europeană, care va accelera și un transfer de mentalitate opusă celei sovietice, încă semnalabilă în anumite arealuri din opinia publică a societății europene trăitoare între Prut și Nistru. Slăbirea treptată a forței Federației Ruse de influențare a unor state europene poate deveni contextul unei noi îndepărtări semnificative a fostelor republici sovietice socialiste de cnutul imperial al Moscovei.
Iar reîntregirea națională, pe baza respectării stricte a criteriilor democratice și a interesului național, va veni la momentul oportun. În mod inevitabil.
La acel moment dezirabil ar fi bine ca la București să avem șansa existenței, în principalele palate ale puterii politice din România, a unor adevărați bărbați de stat. De care parcă ducem lipsă azi.
