Pentru început este foarte important de punctat care a fost mărul discordiei dintre combatanți. Conflictul dintre cele două tabere a izbucnit în forță după demiterea Laurei Codruța Kovesi din poziția de procuror- șef al DNA.
La scurt timp după acest moment, senatorul american John McCain, decedat între timp, i-a trimis premierului Viorica Dăncilă o scrisoare, împreună cu un alt senator de peste Ocean, în care a criticat demiterea Laurei Codruța Kovesi și tentativele actualei guvernări de a bloca lupta anticorupție.
"Rezultatele doamnei Kovesi obținute la conducerea DNA au fost recunoscute peste tot în lume ca o declarație a României în ce privește puternicul angajament de lupta cu corupția (...) Concedierea ei, împreună cu recentele modificări în sistemul de justiție și propuneri legislative care vizează dezincriminarea unor fapte de corupție, ridică numeroase întrebări în ce privește dorința Guvernului de a pedepsi crimele financiare și de a menține responsabilitatea oficialilor de rang înalt", au scris cei doi senatori ai SUA.
Ambasadorul George Maior a lăudat această inițiativă. “Regretatul senator John McCain, aş vrea să vă spun că înainte de a muri, chiar mă pregăteam să revin în ţară peste aceste evenimente, mi-a transmis direct faptul că apreciază în mod deosebit felul în care anumite instituţii, inclusiv cea condusă de doamna Kovesi, şi-au făcut datoria în ultimii doi ani, ceea ce a fost remarcabil din partea lui, având în vedere condiţia sa”, a declarat el.
Atitudinea lui George Maior a deranjat puterea de la București, ce are drept scop îngenuncherea definitivă a DNA, după decapitarea instituției.
Ambasadorul României în SUA nu s-a oprit aici. El a devoalat public faptul că scrisoarea lui Rudolph Giuliani trimisă președintelui Klaus Iohannis și altor factori de decizie de la București, în care a fost criticat modul în care decurge lupta anticorupție în România, a fost doar o acțiune de lobby contra-cost.
Rudy Giuliani este avocat al președintelui SUA, Donald Trump, fost Procuror General al SUA și fost primar al New-York-ului.
”Un personaj spumos şi extrem de combativ în discuţiile din Statele Unite, nu ştiu dacă mai e avocatul lui Donald Trump. În orice caz, ea este expresia unui lobby, iniţiat de anumite forţe care sunt interesate de apărarea unor personaje de la noi care au avut probleme cu justiţia, asta vă spun clar", a declarat Maior
Audieri la București
Gestul lui George Maior a turnat gaz peste foc la București. Prezent în România pentru a participa la Reuniunea anuală a diplomației românești, ambasadorul României în SUA a fost băgat în audieri, în două omisii parlamentare controlate de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. Este vorba de Comisia pentru controlul SRI și Comisia de politică externă a Senatului.
Gesturi absolut formale, pentru că decizia mazilirii lui George Maior este luată la nivel politic. Audierile sunt menite a o justifica.
De altfel, Călin Popescu Tăriceanu a dat aseară un semnal extrem de clar în această privință, în emisiunea ”Sinteza zilei” de la Antena 3.
”MAE nu are decât o singură soluție. Vom trimite o scrisoare către minister cu privire la poziția noastră. Ministrul ar trebui să propună rechemarea la post. Scrisoarea o să fie discutată și votată.”
Călin Popescu Tăriceanu este șeful pe linie de partid a ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu. ”Ministrul mi-a spus aceste declarații încalcă regulile etice și regulile statutului de ambasador. Ne afectează poziția de neutralitate”, punctat Tăriceanu.
Lui Iohannis îi va fi greu să-l salveze pe Maior
Schimbarea lui George Maior din poziția de ambasador al României la Washington depinde de președintele Klaus Iohannis. De altfel, șeful statului este cel care l-a trimis la post.
Eficiența cu care Maior își desfășoară activitatea depinde foarte mult de relația pe care o are cu Centrala MAE din București, cu care trebuie să se afle în raporturi de serviciu funcționale.
Dacă nu este posibilă colaborarea dintre MAE și ambasadorul României în SUA, interesele țării noastre pot fi serios periclitate. O situație pe carre România nu o poate accepta, având în vedere că SUA sunt cel mai important partener strategi al țării noastre, de care depinde securitatea națională.
Să revenim însă la întrebarea esențială: este justificată rechemarea în țară a lui George Maior? Prin atitudinea și declarațiile sale, a servit intereselor Statului român? La o primă evaluare, răspunsul este ”da”. Declarațiile sale au avut rolul de a întări instituțiile românești care luptă cu corupția, cel puțin în ceea ce privește percepția de care se bucură peste Ocean. Din poziția de ambasador în SUA afirmațiile sale au căpătat o greutatea deosebită. O dovadă a ecoului afirmațiilor sale este faptul că ele au fost preluate de mai multe publicații importante din America.
La o evaluare mai atentă însă, putem lesne concluziona că motivul care l-a mânat pe George Maior în luptă nu este neapărat servirea intereselor statului român- deși a realizat acest lucru-, ci protejarea unui sistem e putere la a cărui creare a contribuit din plin, pe vremea când era director al SRI.
George Maior este unul dintre ”părinții” celebrului deja binom DNA-SRI, a cărui activitate împotriva corupției a fost eficientă, dar a generat și abuzuri evidente. Maior este unul dintre oamenii care au încercat să transforme SRI într-o instituție cu puteri sporite, înainte de alegerile prezidențiale din 2014. Alegeri în care a avut o miză politică evidentă: dacă Victor Ponta ar fi ajuns președintele României, l-ar fi numit pe George Maior premier.
Planuri politice
Contextul acelor ani este extrem de important. Între 2005 și 2015, SRI a fost condus de George Maior și de adjunctul său, Florian Coldea. Cei doi au încercat să transforme Serviciul într-o superputere în stat, prin adoptarea Legilor „Big Brother“. Trei acte normative prezentate ca un instrument pentru combaterea terorismului, dar care ar fi legalizat intruziunea nepermisă a serviciilor secrete în viața privată, în detrimentul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Este vorba de actul normativ privind retenția datelor de trafic (care obliga operatorii de telefonie şi de internet să reţină, pe o perioadă de 6 luni, datele de identificare și de trafic ale utlizatorilor), de legea cartelelor pre-pay (care obliga furnizorii de telefonie mobilă să solicite datele personale ale celor care achiziționau cartele telefonice prepay, dar și furnizorii de internet în reţele wifi publice să solicite şi stocheze datele personale ale utilizatorilor) și de legea securității cibernetice a României (prin care SRI şi celelalte servicii secrete, inclusive ale MAI şi MApN, primeau acces aproape nerestricţionat la infrastructurile cibernetice private, fiind nevoie doar de o „solicitare motivată“, nu de un mandat de la judecător).
În 2014, George Maior avea, după cum spuneam, planuri politice mari. În parteneriat cu Victor Ponta și Gabriel Oprea. Ponta voia să ajungă președinte, Maior se visa premier, iar Oprea voia șefia SRI. De altfel, zilele trecute, Victor Ponta a recunoscut public că intenția sa era de a-l pune pe Maior în fruntea Guvernului.
Planurile celor trei în legătură cu legile „Big Brother“ au fost date peste cap de Curtea Constituțională (CCR), care le-a respins pe bandă rulantă, în primul rând datorită judecătorului Daniel Morar.
Nervozitatea tripletei Ponta- Maior- Oprea a crescut vertiginos, cu atât mai mult cu cât alegerile prezidențiale se apropiau vertiginos. Maior a avut mai multe ieșiri publice deosebit de nervoase.
În iulie 2014, într-un interviu acordat „Evenimentului zilei“, a răbufnit: „Se minte direct şi rudimentar atunci când se afirmă nonşalant că înregistrarea datelor personale ale utilizatorilor de cartele prepay încalcă drepturile omului. Dimpotrivă, eu cred că acestea sunt profund afectate prin anonimizare.“
În septembrie 2014, cu câteva zile înainte ca CCR să respingă legea cartelelor pre-pay, Maior a făcut a doua criză de nervi în public, într-un interviu acordat TVR, în care-l nominalizează pe Daniel Morar: „Nu este nicio opoziţie între conceptul de drepturile omului şi securitatea individuală sau naţională. Dimpotrivă, eu cred că cel mai important drept al omului este dreptul la viaţă. Mă mir că oameni care au activat în domeniul aplicării legii, ca domnul Morar, de exemplu, care este în Curtea Constituţională, (...) nu pot privi lucrurile şi din această perspectivă“.
SRI a avut atunci chiar o reacție oficială, în care a acuzat Curtea Constituțională că „a produs un vid legislativ, cu consecinţe grave, greu de anticipat, asupra securităţii naţionale“.
Victor Ponta a pierdut însă alegerile prezidențiale, iar Maior a fost nevoit să se mulțumească doar cu un post de ambasador la Washington, urmare a sprijinului de care se bucura, la acea vreme, din partea părții americane.
Între-timp a fost desecretizat protocolul dintre SRI și DNA, semnat în 2009 de George Maior și Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al DNA. Protocol catalogat drept ilegal, pentru că adaugă la legislația penală, și criticat pentru că prevedea înființarea unor echipe mixte procurori-ofițeri de informații, fără a delimita clar atribuțiile acestora, fapt care a permis intruziunea serviciilor secrete în urmărirea penală.
Vacanțele cu Coldea și Ghiță
Un alt scandal în care este implicat numele lui George Maior este cel al vacanțelor plătite de Sebastian Ghiță, scandal care, de altfel, a dus la demiterea lui Florian Coldea din funcția de prim- adjunct al directorului SRI. Fotografii din aceste vacanțe au fost făcute publice chiar de Sebastian Ghiță, care a prezentat chiar și chitanțe doveditoare. Pe vremea când era director SRi, George Maior a fost în vacanță în Toscana (Italia), împreună cu cei doi. Separat, Coldea și Ghiță au fost în vacanțe în Seychelles și la Paris.
