Anularea alegerilor prezidențiale din România nu e unică în Europa. Și alte state de pe continentul nostru, inclusiv din Uniunea Europeană, au trecut prin situații asemănătoare, Ucraina, în 2004 și Austria, în 2016.
E drept, în cazul lor, s-a decis doar anularea celui de-al doilea tur a scrutinului și repetarea acestuia, cu cei doi candidați calificați în „finală”, după rezultatele din primul tur.
Anularea alegerilor prezidențiale din România nu e unică în Europa. Situația din Ucraina și Austria
România trece printr-o situație aproape nemaiîntâlnită - nu doar în istoria sa, ci și în cea europeană - odată cu decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale și reluarea întregului proces electoral.
Au existat situații asemănătoare în lume, dar ele s-au petrecut mai ales prin țări din America de Sud și Centrală ori din Asia și foste republici sovietice.
În SUA acest lucru nu s-a petrecut niciodată și nici Europa nu s-a confruntat prea des cu o asemenea experiență.
Totuși, doar în ultimii 20 de ani, s-au mai consemnat două asemenea situații, deși în ambele cazuri a fost vorba doar de anularea rezultatelor turului 2 al alegerilor prezidențiale și reluarea lui la o altă dată.
La 22 noiembrie 2004, zeci de mii de manifestanți s-au adunat în Piața Independenței din Kiev, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale desfăşurate cu o zi înainte.
Citește și: OFICIAL ALERTĂ Alegerile prezidențiale au fost ANULATE. Alegerile ar putea avea loc în martie
Alegerile din 2004 din Ucraina au reprezentat a patra serie de alegeri prezidențiale după obținerea independenței acestei țări față de Uniunea Sovietică.
Protestele au început pe 22 noiembrie, când rezultatele oficiale au fost foarte diferite de cele ale sondajelor de la ieșirea de la urne, astfel că, Viktor Iușcenko, candidatul opoziţiei, l-a acuzat pe celălalt competitor, prim-ministrul Viktor Ianukovici, de fraudarea acestora.
Concret, deși toate exit-poll-urile îl indicau învingător pe Iușcenko, cu 11% diferență, numărătoarea oficială i-a conferit victoria lui Ianukovici, cu un avans de 3%, potrivit adevarul.ro.
Viktor Iușcenko a fost președintele Ucrainei în perioada 2005-2010 - Foto: Profimedia Images (cu rol ilustrativ)
În aceste condiții, susținătorii lui Viktor Iușcenko și observatorii internațional au acuzat o fraudă electorală în favoarea lui Ianukovici, candidatul sprijinit de putere, iar candidatul opoziţiei i-a chemat pe ucraineni la proteste chiar a doua zi, pe 22 noiembrie.
Din 23 noiembrie 2004, proteste importante au început în mai multe orașe din Ucraina, inclusiv unul în Piața Independenței din Kiev, care a atras aproximativ 200.000 de participanți care au făcut un marș pașnic în fața sediului Verhovna Rada, parlamentul ucrainean.
Mulți dintre protestatari purtau haine sau steaguri portocalii (culoarea de campanie a coaliției lui Iușcenko), de unde şi numele mişcării, Revoluţia Portocalie.
Protestele desfășurate la nivel național au avut succes atunci când rezultatele primului tur de scrutin au fost anulate, iar Curtea Supremă a Ucrainei a dispus organizarea unui nou tur de scrutin, la 26 decembrie 2004.
Sub supravegherea intensă a observatorilor naționali și internaționali, al doilea tur a fost declarat „liber și corect”. Rezultatele finale au arătat o victorie clară a lui Iușcenko, care a obținut aproximativ 52% din voturi, față de 44% pentru Ianukovici.
Viktor Iușcenko a fost declarat învingător oficial și, odată cu inaugurarea mandatului său, la 23 ianuarie 2005, Revoluția portocalie s-a încheiat.
Câțiva ani mai târziu, a fost rândul chiar al unei țări din Uniunea Europeană să treacă printr-o situație similară.
Citește și: Ce a descoperit DIICOT despre campania lui Georgescu? Procurorii vorbesc despre infracțiuni grave
În Austria au avut loc alegeri prezidențiale la 24 aprilie 2016, cu un al doilea tur de scrutin la 23 mai 2016. Cu toate acestea, rezultatele celui de-al doilea tur au fost anulate și un nou scrutin a avut loc abia la 4 decembrie 2016.
Cum s-a ajuns la acea situație? În primul tur al alegerilor, Norbert Hofer din Partidul Libertății din Austria (FPÖ) a obținut cele mai multe voturi, în timp ce Alexander Van der Bellen, un candidat independent, fost membru al Verzilor austrieci și al Partidului Social Democrat, s-a clasat pe locul al doilea.
În turul 2, Van der Bellen l-a învins pe Hofer, dar numai după numărarea voturilor prin corespondență.
La 1 iulie, rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin au fost anulate după ce rezultatele din 20 din cele 117 circumscripții administrative au fost contestate, iar Curtea Constituțională a Austriei a constatat că legea electorală austriacă nu a fost respectată în 14 dintre acestea.
Curtea a constatat că peste 77.900 de voturi prin corespondență au fost numărate în mod necorespunzător, prea devreme, fără a exista, însă, niciun indiciu că voturile ar fi fost manipulate în mod fraudulos.
Al doilea tur de scrutin a fost planificat pentru 2 octombrie, dar apoi a fost amânat pentru 4 decembrie 2016.
Van der Bellen a câștigat în cele din urmă și la repetarea turului 2, cu 53,8% din voturi și o prezență la vot de 74,2%, fiind învestit ca al doisprezecelea președinte al Austriei, la 26 ianuarie 2017.
În contextul actual din România, țara noastră creează, totuși, un precedent pentru țările democrate europene, dat fiind că, la noi, întregul proces electoral de pe până acum a fost anulat, el urmând a fi reluat conform unui nou calendar stabilit de guvern.
