O „dorință“ și „consultări informale“ ale Plenului Curții Constituționale a României (CCR) bat un angajament al țării noastre luat odată cu intrarea în Uniunea Europeană și inclus într-o decizie a Comisiei Europene
Pe baza acestei „dorințe“, președintele CCR Valer Dorneanu i-a informat pe oficialii de la Bruxelles, la întâlnirea din 15 martie 2018, despre retragerea instituției de la dezbaterile pe tema Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).
Dar, deși oficial CCR a anunțat că toți judecătorii săi ar ști despre „dorința“ cu pricina, o parte dintre ei ar fi aflat de retragere dintr-un comunicat de presă, susțin surse citate de Newsweek România.
„Dorința“ CCR versus decizia Comisiei Europene
Lupta pe justiție pornită în ultimul an de puterea politică a dus nu doar la reacții fără precedent din partea societății civile, ci și la spulberarea unor angajamente pe care statul român și le-a luat în fața partenerilor externi odată cu intrarea în Uniunea Europeană.
Curtea Constituțională a României a anunțat, la jumătatea lunii martie, într-un comunicat de presă, că Plenul și-a „manifestat dorința“ ca instituția să nu mai fie „implicată în programul delegațiilor Comisiei Europene în contextul Mecanismului de Cooperare și Verificare“.
Motivul invocat a fost „poziția de neutralitate în relațiile dintre autoritățile publice“ și „obligația de rezervă în ceea ce privește exprimarea unor puncte de vedere ce fac obiectul dezbaterilor publice cu eventuale conotații politice“, pe care le are CCR.
Comisia Europeană: Întâlnirile cu CCR sunt necesare
Newsweek România a solicitat Comisiei Europene un punct de vedere cu privire la decizia comunicată de Curtea Constituțională. În răspunsul oferit redacției, Comisia a subliniat că statul român are un angajament ferm, luat odată cu intrarea țării noastre în UE, la 1 ianuarie 2007, pe tema MCV.
„La momentul aderării la UE, autoritățile române s-au angajat să furnizeze Comisiei informații relevante pentru a măsura progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor de referință ale MCV“.
De asemenea, este indicat și un articol din Decizia Comisiei Europene de instituire a MCV, din decembrie 2006, prin care se precizează că, „în orice moment“, „Comisia poate organiza misiuni de experți în acest sens în România. Autoritățile române oferă Comisiei sprijinul necesar în acest context.“
„Prin sintagma autoritățile române“, mai subliniază Comisia Europeană în răspunsul oferit Newsweek România, „au fost înțelese întotdeauna toate instituțiile care au o responsabilitate în chestiunile legate de MCV“. Așadar, inclusiv Curtea Constituțională a României, la care Bruxellesul a apelat de câteva ori.
Comisia mai arată că „întâlnirile cu CCR au loc atunci când este necesară obținerea de informații relevante, legate de aspecte ce țin de MCV, cum ar fi Codurile penale sau legile justiției“, tocmai cele două puncte fierbinți de pe agenda publică a României ultimului an.
Nu există o hotărâre oficială
În aceste condiții, Newsweek România a solicitat Curții Constituționale o copie a procesului verbal sau a hotărârii în care s-a stabilit că instituția nu mai ia parte, pe viitor, la întâlnirile cu oficialii de la Bruxelles pe tema MCV.
Surprinzător, CCR a menționat, în răspunsul transmis redacției, că decizia a fost luată în cadrul unor „consultări informale“, nefiind vorba despre nicio hotărâre asumată de instituție și, în concluzie, nu se poate regăsi într-un document oficial.
„În 14 martie 2018, ulterior ședinței jurisdicționale de deliberări, toți judecătorii Curții Constituționale au purtat discuții pe marginea vizitei de lucru din 15 martie 2018 a delegației Comisiei Europene, iar în cadrul acestor consultări informale s-a ajuns la concluzia ca la această întâlnire să participe, în calitatea sa de reprezentant al CCR, domnul președinte Valer Dorneanu, domnia sa urmând să transmită delegației Comisiei Europene același mesaj cuprins în comunicarea publică“, mesaj care face referire la neimplicarea, pe viitor, a CCR în „programul delegațiilor Comisiei Europene în contextul MCV“.
"Formalizare imposibilă"
Pe de altă parte, biroul de presă al CCR a mai susținut că „Plenul nu adoptă hotărâri într-o astfel de materie“, făcând referire la mesajul lui Valer Dorneanu transmis delegației Comisiei Europene, argumentând că „nici în precedent nu au existat hotărâri ale Plenului CCR prin care să fie reglementate răspunsurile oferite de Curtea Constituțională cu prilejul fiecărei vizite a delegației Comisiei Europene în contextul MCV.
O asemenea formalizare într-un act administrativ este, de altfel, imposibilă, având în vedere natura liberă și spontană a discuțiilor purtate în acest context“.
Unii judecători nu au știut
Cu alte cuvinte, așa cum arată CCR în răspunsul oferit Newsweek România, „dorința“ Plenului ar fi fost stabilită de judecătorii constituționali într-un cadru neoficial, asta deși statul român s-a angajat în mod oficial să furnizeze informațiile solicitate de Comisia Europeană în contextul MCV.
Mai mult, deși Curtea Constituțională susține că la aceste „consultări informale“ au luat parte toți judecătorii, surse din sistemul judiciar ne-au declarat că cel puțin doi-trei membri ai Plenului, din totalul de nouă, nu au știut despre o decizie prin care să se stabilească răcirea relațiilor cu Comisia Europeană pe tema MCV.
Decizia ar fi ajuns la ei abia după ce Curtea a dat publicității comunicatul de presă prin care anunța retragerea de la discuțiile cu Comisia Europeană. Conform acelorași surse, acest fapt a stârnit nemulțumiri, fiind judecători ai CCR care ar fi susținut că o hotărâre de o asemenea importanță ar fi trebuit luată într-un cadru oficial, nu într-un „Plen informal“.
Nicio explicație concretă
Pe de altă parte, Newsweek România a solicitat Comisiei Europene și un punct de vedere cu privire la „eventuale conotații politice“, motiv invocat de CCR pentru retragerea de la dezbaterile menționate. În răspunsul de la Bruxelles se arată că „discuțiile cu CCR se concentrează întotdeauna doar asupra activităților CCR relevante pentru MCV“, prin urmare, nu au nicio legătură cu zona politică.
Publicația noastră a solicitat Curții Constituționale să ofere cel puțin un exemplu în care instituția, în timpul întâlnirilor cu delegația Comisiei Europene pe tema MCV, ar fi fost pusă în situația de a se angaja în discuții cu conotație politică sau de a fi nevoită să‑și încalce „neutralitatea în relațiile dintre autoritățile publice“. CCR nu a oferit niciun exemplu, motivând că „nu sunt informații de interes public“.
Controversatul Valer Dorneanu
Valer Dorneanu a avut întotdeauna o relație specială cu PSD. Imediat după Revoluție, între 1990 și 1992, a fost consilier pe probleme de legislație al lui Ion Iliescu, iar între 1992 și 1995 a ocupat funcția de ministru pentru relația cu Parlamentul. S-a înscris în PSD (PDSR) în octombrie 2000, iar în partid a deținut diverse funcții, printre care vicepreședinte al PSD Iași și vicepreședinte al Consiliului Național.
A mai fost parlamentar PSD, președinte al Camerei Deputaților, adjunct al Avocatului Poporului, îndeplinind, pentru o scurtă perioadă de timp (iulie 2012 - ianuarie 2013), atribuțiile Avocatului Poporului. În 26 martie 2013, Camera Deputaților l-a numit judecător al CCR, iar în iulie 2016 a fost ales președintele Curții.
Ce este MCV
Odată cu intrarea României în UE, Comisia Europeană a instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare, o măsură tranzitorie. Țara noastră s-a obligat să reformeze justiţia și să combată fenomenul corupției, astfel încât, la nivelul UE, „deciziile și practicile administrative și judiciare din toate statele membre să respecte pe deplin statul de drept“.
Comisia Europeană evaluează periodic aceste reforme și, în cadrul unor rapoarte publice, ne sunt
făcute recomandări pentru a îndeplini toate criteriile impuse statelor membre, astfel încât mecanismul de verificare să poată fi ridicat.
________
Credit foto: Inquam Photos
