“Mi-a spus: «mi se pare corect ca eu să mă autosuspend din partid până voi termina toate problemele cu justiţia». Acest lucru implică şi că nu va fi validat ca membru în Parlamentul României. Are dreptul de a se apăra. Există prezumţia de nevinovăţie. Acest lucru implică inclusiv faptul că el nu va fi validat de către comisia de validare din Parlament, pentru că nu este membru de partid. Faptul că s-a autosuspendat implică automat faptul că îşi va pierde mandatul de parlamentar”, a afirmat Marcel Ciolacu, la 23 noiembrie.
Acum, liderul PSD se încurcă în proceduri: “Mandatul domnului Tudorache nu trebuie să îl dea Marcel Ciolacu sau PSD-ul, îl dă BEC-ul şi Judecătoria. Vom vedea mâine la comisia de validare care este temeiul şi luni de dimineaţă o să am o discuţie lămuritoare cu domnul Tudorache dacă vrea să continue demersul de a nu intra în Parlament sau doreşte să intre în Parlament şi atunci trebuie o decizie politică de urgenţă în interiorul partidului (...) Domnul Tudorache nu este trimis în judecată. Eu nu mi-am încălcat nicio promisiune“.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Daniel Tudorache, la data faptelor primar, anterior deputat, viceprimar al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, pentru complicitate la trafic de influenţă şi spălare a banilor.
În acelaşi dosar s-a mai dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de alte două persoane fizice, fosta soţie şi o persoană fizică aflată în anturajul primarului, pentru complicitate la spălarea banilor, respectiv trafic de influenţă.
Conform sursei citate, în perioada în care a ocupat funcţii publice (2008-2018), Tudorache ar fi beneficiat de sume de bani disproporţionat de mari comparativ cu veniturile sale licite.
Pentru a ascunde originea sumelor de bani presupus a fi fost obţinute în mod nelegal, acesta ar fi interpus două persoane (soţia şi menajera), care au acţionat ca proprietarii aparenţi ai sumelor de bani cu scopul ca, prin cele două, sumele să fie introduse în circuitul civil.
DNA arată că banii astfel introduşi în circuitul civil ar fi fost utilizaţi pentru a achita excursii în străinătate, bijuterii, articole vestimentare de lux atât din ţară, cât şi din străinătate, autoturisme, imobile, şcoli private, acordarea de împrumuturi, constituirea de depozite.
