De ce contează alegerile europene

Parlamentul European a dobândit, în ultimii ani, puteri semnificative în materie de proces legislativ la nivelul UE.

Cei 751 deputați din Parlamentul European elaborează și adoptă legi împreună cu reprezentanții celor 28 de guverne ale țărilor-membre UE, reuniți în Consiliul UE.

A nu se confunda cu Consiliul European, care este cel mai important for politic al UE, din care fac parte șefii de state și de guverne din țările-membre.

Comisia Europeană nu are dreptul să elaboreze legi, dar poate iniția directive și reglementări, o pârghie puternică care-i permite să influențeze agenda europeană. Comisia propune, Parlamentul și Consiliul UE decid.

„Putem spune că Parlamentul European este acum pe poziții de egalitate cu Consiliul UE“, spune Sophia Russack , cercetător la Centrul pentru Studii Politice Europene, citată de „The Guardian“.

Deși este co-decident în ceea ce privește legile pieței unice a UE, agricultura, pescuitul, energia, mediul, protecția datelor, migrația etc., Parlamentul European este exclus din anumite decizii.

Guvernele UE țin cu dinții de atribuțiile lor în privința legilor referitoare la impozitarea și politica externă a UE. PE nu are un rol de legiferare în domenii care contează cel mai mult pentru alegători: sănătate, educație și construcția de locuințe. Parlamentul European are, de asemenea, o influență considerabilă în supravegherea instituțiilor UE.

În 1999, acțiunile sale au afectat întreaga Comisie Europeană, prinsă într-un scandal de corupție, în care a fost implicat fostul prim-ministru francez Édith Cresson. „Afacerea Cresson“ a reprezentat un moment de răscruce pentru UE, care a demonstrat că deputații europeni au o putere reală asupra executivului UE.

Citește dosarul integral dedicat alegerilor europarlamentare din 26 mai

26 mai. Alegeri într-o Europă aflată la răscruce

Listele de candidați români la europarlamentarele din 26 mai

PSD face campanie pentru a ajunge în inima UE înjurând UE

Rovana Plumb nu poate justifica 350.000 de euro, bani europeni

„Loviturile politice“ aplicate moților de Negrescu

Copy/paste după Dragnea pentru un nou mandat în Parlamentul European

Ce a făcut Parlamentul în ultimii cinci ani

În actuala legislatură, Parlamentul European a inițiat peste 1.100 de legi, printre care interzicerea maselor plastice de unică folosință, un regulament privind protecția datelor utilizate la nivel global, plafonarea prețului convorbirilor telefonice mobile în interiorul UE, modernizarea frontierei și a pazei de coastă europene.

Parlamentul a respins, însă, o reformă instituțională de mari dimensiuni, care instituia un grad mare de transpa-rență a modului în care deputații europeni cheltuie fondurile ce le sunt alocate prin buget. Deputații europeni nu pot impune, însă, agenda atunci când statele membre ale UE au poziții divergente pe o anumită temă. Astfel se explică lungul blocaj în care se zbate reforma UE în materie de imigrație.

În legislatura 2014-2019, Parlamentul a reușit să atragă atenția asupra problemelor legate de drepturile omului și a obținut victorii politice importante, ca de pildă obligarea Comisiei Europene de a fi mai transparentă în negocierea tratatelor comerciale ale UE, ca de pildă discuțiile asupra TTIP.

Efectele Brexit

Marea Britanie a amânat ieșirea din Uniunea Europeană până la 31 octombrie, drept pentru care este obligată de tratatele europene să organizeze alegeri. În aceste condiții, Parlamentul își păstrează componența actuală de 751 de mandate. Dacă Marea Britanie va părăsi UE, Parlamentul va fi redus la 705 de membri. Cele 73 de mandate care revin Regatului Unit vor fi realocate către 14 țări, care sunt subreprezentate în Parlament, printre care Franța, Italia și Spania. Restul mandatelor vor fi păstrate țărilor care vor adera la UE.

Dacă Brexitul nu va avea loc, iar europarlamentarii britanici își vor păstra mandatele, va fi o veste bună pentru grupul socialiștilor, destul de afectat de o eventuală plecare a deputaților laburiști.

Din cauza creșterii Partidului Brexit al lui Nigel Farage, care a atins pragul de 34%, dar și a Alianței Europene a Popoarelor și Națiunilor, a lui Mattteo Salvini, forțele anti-UE se vor consolida în viitorul Parlament European.

Totuși, în ciuda pierderilor pe care le vor înregistra Partidul Popular European (PPE) și Partidul Socialiștilor Europeni (PES), principalele două familii europene, este de așteptat ca Alianța Liberalilor și Democraților Europeni (ALDE) să câștige mandate în plus față de 2014, grație voturilor pe care le va aduce partidul lui Emmnuel Macron, Republique en Marche.

Din păcate, entuziasmul europenilor față de alegerile pentru PE a scăzut încă de la primele alegeri din 1979. Deși Parlamentul a acumulat o putere reală, participarea la vot a scăzut la fiecare alegeri, atingând un minim de 42,6% în 2014. Participarea variază în mod semnificativ în întreaga Uniune: în 2014 a fost de 90% în Belgia (unde votul este obligatoriu), dar de numai 13% în Slovacia.

Alegerile în România

În țara noastră, alegerile europarlamentare se vor desfăşura în 26 mai 2019. Votul începe la ora 7.00 și se desfăşoară până la ora 21.00. Pot vota toți cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.

De asemenea, pot vota cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, având domiciliul sau reşedinţa în România şi care s-au înscris în lista electorală specială pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European.

Românii care votează la secţiile organizate în străinătate vor fi înscrişi pe listele electorale suplimentare.

Potrivit estimărilor publicației „Politico“, ediția europeană, PSD va obține 9 mandate, PNL – 8 mandate, Alianţa 2020 USR PLUS – 7 mandate, ALDE – 4 mandate, Pro România – 4 mandate. UDMR și PMP figurează fără niciun mandat.

Ele riscă să nu treacă pragul electoral de 5%. După ultimele sondaje, însă, PSD și PNL ar putea face rocada: liberalii – 9 mandate, social-democrații –8 mandate.

Referendum pe justiție în aceeași zi cu euroalegerile

Pe 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare, românii vor vota într-un referendum pe tema justiției, convocat de președintele Klaus Iohannis. Cei care vor alege să se exprime în cadrul referendumului vor avea de răspuns la două întrebări:

1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?

2. Sunteți de acord cu interzicerea OUG și cu extinderea dreptului de a ataca OUG direct la CCR?

Înainte de a convoca plebiscitul, Iohannis s-a consultat la Palatul Cotroceni cu reprezentanți ai societății civile și ai partidelor parlamentare, după care a adresat o scrisoare de consultare oficială a Parlamentului.

Pentru ca referendumul să fie valabil, prezența va trebui să fie de cel puțin 30% din alegătorii înscriși pe listele electorale permanente, iar ca plebiscitul să fie validat trebuie ca numărul buletinelor cu opțiunile „Da“ sau „Nu“ să depășească 25%.

„De mai bine de doi ani asistăm la un permanent asalt asupra justiției, purtat cu ordonanțe de urgență. Societatea a obosit să urmărească dacă cei interesați și-au mai dat o ordonanță de urgență și trăiește cu teamă fiecare zi în care este anunțată ședința de guvern, a cărei ordine de zi reală nu se cunoaște“, a spus Klaus Iohannis.