Totul a început în dimineața zilei de luni, 4 septembrie, când purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe Oleg Nikolenko a afirmat pe Facebook că drone lansate de Rusia duminică noapte, în zona portului Ismail de la Dunăre, au căzut și au explodat pe teritoriul României, stat membru NATO.
Ministrul de Externe ucrainean a afirmat că are și dovezi. România a infirmat incidentul. După 24 de ore autoritățile de la București (Ministerul Apărării și cel de Externe) au transmis că bucăți care pot fi dintr-o dronă lansată de Rusia asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au fost găsite în judeţul Tulcea, pe raza comunei tulcene Ceatalchioi, în care se află și satul Plauru.
De s-au ”încurcat” autoritățile în declarații după incidentul cu drona. ”Nu avem proceduri standard”
Între timp, oamenii din zonă au spus că se tem pentru viețile lor.
Newsweek l-a contactat pe Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, pentru a comenta acest incident și pentru a ne explica de ce avem această atitudine a autorităților cu privire la incident.
”În primul rând trebuie să vedem circumstanțele. Suntem într-o zonă de război, în apropierea unui conflict în desfășurare, deci în mijlocul unei crize .
Din acest punct de vedere, statele, chiar dacă nu sunt angajate într-un astfel de conflict, stabilesc proceduri standard în condițiile în care poate să apară un incident sau o agresiune deliberată din partea vreunui stat care la un moment dat se află angajat într -o activitate militară.
Deci, pe scurt, părerea mea este așa după cum apare public, instituțiile românești nu au stabilit aceste proceduri standard pentru că pe baza lor se fac constatări, se fac încadrările în ceea ce privește calificarea unui astfel de incident. E esențială o astfel de încadrare. Deci, de la un accident până la acțiunea deliberată, act de agresiune, fiecare din aceste situații odată constatate, presupun un anume tip de reacții.
Ori din acest punct de vedere, aceste ezitari de la o zi la alta si asumarea la cel mai inalt nivel a unui mesaj care sa dovedit în 24h ca fiind neconform cu realitatea generează un anume sentiment de vulnerabilitate si nu e bine să facem o astfel de proiecție”, a spus Cristian Diaconescu pentru Newsweek.
Fostul ministru de Externe nu crede că aici vorbim despre un act de agresiune însă trebuie stabilite acele proceduri tocmai pentru a evita generarea unui sentiment de incertitudine și de vulnerabilitate.
Începând de vineri, autoritățile centrale au hotărât măsuri la granița cu Ucraina.
Citește și: VIDEO Ucraina afirmă că o dronă rusească a căzut în România. MApN neagă informaţia
Românii de la granița cu Ucraina vor primi mesaje Ro-Alert
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat vineri o hotărâre princ are au fost stabilite unele măsuri luate în apropierea zonei de conflict.
Printre măsurile de protecție a populație se numără și emiterea de mesaje Ro-Alert în zonele unde va fi detectat riscul de a cădea „elemente aparținând mijloacelor de luptă utilizate în conflict”.
De asemenea, Inspectoratele județene pentru situații de urgență vor instrui localnicii din zonele afectate de conflict ce trebuie să facă în astfel de situații.
În localitățile Plauru și Ceatalchioi, dar și altele, vor fi construite spații de de adăpostire.
24 de ore de bâlbe
Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a insistat, luni, 4 septembrie, că Ucraina deține probe fotografice care arată că teritoriul României a fost lovit de drone.
„Avem dovezi fotografice că ceva a căzut acolo. Suntem gata să le împărtășim, dar concluziile finale vor fi trase de autoritățile române, care apoi nu trebuie doar să tragă concluzii, ci și să spună ce vor face mai departe”, a declarat Kuleba.
Citește și: Ucraina publică dovada că drona rusească a căzut în România. De ce nu recunoaște Bucureștiul
România a respins aceste informații.
Ba mai mult, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr că l-a informat pe șeful statului, inițial, că nu există drone sau rămășite de drone căzute pe teritoriul României. Știrea s-a dovedit eronată. Rămășițe de drone au fost găsite în România.
”Avem control total asupra spaţiului nostru naţional, însă da, suntem îngrijoraţi, fiindcă aceste atacuri au loc la o distanţă foarte mică de graniţa românească, a spus atunci şeful statului.
Citește și: Iohannis: „Nu a existat nicio dronă care a ajuns în România. Avem control, dar suntem îngrijorați”
Apoi ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a recunoscut că bucăţi dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României.
„Noi am acoperit o zonă foarte mare, inclusiv zona despre care au fost discuţii în spaţiul public şi confirm că s-au găsit bucăţi care ar putea fi o dronă”, a declarat ministrul Apărării.
Cine a găsit resturile de dronă?
Primarul din Ceatalchioi, județul Tulcea, a declarat miercuri, 6 septembrie, într-un interviu acordat Libertatea, că el a fost cel care a găsit resturi ale unei drone presupus ruse, în dimineața acelei zile, înaintea armatei. „Eu, personal, le-am găsit azi dimineaţă. Nimeni altcineva. Apoi am raportat imediat domnului prefect”, a spus el.
O zi mai târziu, într-o intervenție telefonică la Antena 3, edilul a spus: „Este o chestie sensibilă. Mi s-a atras atenția că orice pas greșit, pot băga țara în război sau dau o interpretare greșită. Acuma, scuzați-mă, bănuiesc că telefonul meu este ascultat, mai ales după ce am facut declarațiile”.
Întrebat de jurnaliști cine i-a atras atenția că poate băga țara în război, primarul a refuzat să spună.
Cinform unor surse Digi 24, drona rusească prăbușită în România, la Ceatalchioi era probabil de spionaj. Nu avea încărcătură explozivă.
După primele investigații făcute de specialiștii MApN, ar rezulta că drona a zburat la mică altitudine, motiv pentru care nu a apărut pe radare, și e posibil să fi fost avariată și scăpată de sub control.
„A ars doar combustibilul”, susțin sursele citate.
Vineri, Nicolae Ciucă, fost ministru al Apărării, a declarat referitor la incidentul de securitate de la granița cu Ucraina în urma dronei prăbușite că trebuie să li se dea încredere oamenilor că sunt în siguranță. Referitor la comunicarea oficială pe această temă, el a spus că "de multe ori tehnica și tehnologie nu ajută să vedem absolut tot, și că e nevoie ca omul să meargă la fața locului".
Pe teritoriul României, oamenii sunt în siguranță, trebuie să dăm încredere oamenilor că sunt în siguranță. Trebuie să avem instituțiile statului care să ia măsuri și să întărească încrederea oamenilor că sunt în siguranță", a declarat Ciucă.
Ce spune NATO
România a informat aliaţii NATO despre faptul că a găsit pe teritoriul său resturi de la o posibilă dronă în cadrul reuniunii de miercuri a Consiliului Nord-Atlantic, iar aliaţii şi-au exprimat o puternică solidaritate cu România, transmite purtătorul de cuvânt al NATO, Dylan White.
„Autorităţile române au confirmat că resturi, posibil de la o dronă, au fost găsite pe teritoriul României, în apropierea graniţei cu Ucraina. Autorităţile române investighează incidentul. România a informat aliaţii NATO despre acest incident în cadrul reuniunii de astăzi a Consiliului Nord-Atlantic, iar aliaţii şi-au exprimat o puternică solidaritate cu România”, se spune în declaraţia purtătorului de cuvânt.
Citește și: Reacţia NATO, după incidentul cu drona găsită în Tulcea: „Puternică solidaritate cu România”
„Începând de anul trecut, ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, NATO şi-a sporit semnificativ prezenţa în regiunea Mării Negre”, reaminteşte Dylan White.
„Continuăm să monitorizăm îndeaproape situaţia şi rămânem în contact strâns cu aliatul nostru, România”, transmite NATO în finalul declaraţiei.
Vineri, ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, a avut o întrevedre cu ministrul Apărării Angel Tîlvăr și a anunțat că, în contextul agresiunilor în creștere ale Rusiei la granița României, Forțele Aeriene ale SUA vor desfășura aeronave de luptă în țara noastră pentru a sprijini misiunile NATO de supraveghere aeriană.
Citește și: SUA trimit avioanele de război în România după atacurile cu drone de la Dunăre. Ce vor face rușii?
Ea a asigurat România de angajamentul deplin al guvernului american în consolidarea capacităților României și ale NATO pentru apărarea teritoriului comun aliat, cu o atenție specială asupra flancului estic.
