George Simion, președintele surprizei AUR, povestește cum a luat contact în 2001 cu realitatea peluzelor românești și cum a descoperit fenomenul ultras la nivel continental.
„Pot spune, cu mâna pe inimă, că până acum am învățat mai multe în peluză decât în toate școlile prin care am trecut. Principiile asociate vieții ultra’sunt unele sănătoase și pot fi aplicate în viața de zi cu zi. Anul acesta am decis să candidez ca independent la alegerile europarlamentare pentru că pur și simplu nu mă simt reprezentat de niciunul dintre partidele actuale, iar în situația asta sunt mulți alți oameni din jurul meu.
În 2001 am luat contact cu realitatea peluzelor românești și tot atunci am descoperit și fenomenul ultras la nivel continental. S-a întâmplat prin intermediul corespondenței pe care am purtat-o cu suporteri și colecționari din alte țări – da, era încă perioada când se imprimau fotografii de pe negative și oamenii corespondau prin scrisori.
Primul meci relevant pentru mine a fost România – Bosnia, disputat în vara lui 2003 pe un arhiplin stadion central din Bănie. Cei care au fost în ziua aia la meci își amintesc cu siguranță atmosfera din jurul acelei partide. Echipa de club pe care o iubeam a murit în 2002, așa că am putut și mai mult să mă dedic proiectului susținerii naționalei. Aici am legat prietenii cu oameni din toate peluzele românești”, explică George Simion într-un interviu acordat Revistei ULTRA`.
„Presa-i cea mai mare curvă”
Simion povestește cu a pus bazele grupului În 2003 am pus bazele „Honor et Patria”alături câțiva prieteni: Primul meci fiind Romania – Luxemburg, la Ploiești, pe stadionul Astra. Prin ochii unui ultras atmosfera se vedea mai degrabă tristă la meciurile Naționalei, meciul mai sus menționat fiind doar o excepție. La meciurile de acasă nu era un nucleu organizat de susținători, iar deplasările erau greu accesibile. În general, nu exista niciun fel de emulație în jurul echipei naționale. Rămân membru al grupului și astăzi, iată, după mai bine de 15 ani și încerc să ajung la cât mai multe meciuri. Prima deplasare în afara țării a fost în Andorra. Am mers două zile și două nopți cu autocarul de linie, trebuia să ai cu tine bani ca să te lase să ieși din țară și când mesajul nostru: 3000 de kilometri pentru a spune „MÂNDRU CĂ SUNT ROMÂN” a ieșit în ProSport, scris de Cristi Geambașu: ’’Doi copii fugiți de acasă au venit la meci din București’’, ne-am zis: Presa-i cea mai mare curvă!
Din peluză la „Salvați Roșia Montană”
În 2004 am participat la ultima etapă a marșului Cluj – Roșia Montană și ulterior la prima ediție a Fânefest. Am fost impresionat de atmosfera acelor zile pentru că nu era deloc un festival vesel, puteai simți în aer presiunea și furia. Peste ani ”Salvați Roșia Montană” a devenit unul dintre cele mai cunoscute sloganuri și pentru acestă cauză au ieșit în stradă sute de mii de români. Meritul le aparține, în primul rând, localnicilor care au inițiat și au ținut vie această campanie.
George Simion, reținut de jandarmi în timpul Marșului Unirii (22 octombrie 2016 – București) Foto: revistaultra.ro
Unirea cu Basarabia și interdicția
Geroge Simion s-a lipit și de mișcarea privind unirea Basarabiei cu România oragnizând proteste în fața Ambasadei Republicii Moldova din București. A lansat chiar și o platformă unionistă.
”De la primul mesaj unionist până la ultima scandare/ Lupta pentru reîntregire a început pe stadioane” a fost textul unui mesaj afișat acum câțiva ani, la Cupa Unirii – și ăsta e purul adevăr. Sloganul ”Basarabia e Romania!” a fost conceput și popularizat de oameni crescuți în peluze. E nevoie, în continuare, de susținere pentru cauzele patriotice și naționale”, spune Simion în interviul acordat Revistei ULTRA`.
Revista ULTRA’ a fost co-organizatoarea Cupei Unirii de la Chișinău, în edițiile 2016 și 2017, o competiție de minifotbal pe care o lansase George Simion pe 27 aprilie 2013.
Conform propriei declarații, pe 1 octombrie, în anul Centenar, guvernul de la Chișinău i-a dat o interdicție de 5 ani să mai intre în Basarabia.
Vrea să schimbe „Legea lui Mitică”, împotriva huliganilor de pe stadioane
„Mi-am luat și eu porția de gaze și pumni la ficat, e adevărat. Am fost pus la pământ după un meci pe Giulești în 2012 (cu Bosnia) și striga un jegos în uniformă: ,,Simioane, futu-ți morții mă-tii cu Basarabia mă-tii, lasă că venim peste tine în casă cu sportivii’’. Problema noastră principală este că nu realizăm ce potențial enorm avem. Legea 4 a fost impusă de Jandarmerie prin intermediul lui Mitică și a fost adoptată în totală necunoștință de cauză de Parlament. Cu totul altfel ar fi stat lucrurile dacă am fi fost reprezentați, dacă ne-am fi folosit toate pârghiile de presiune, dacă am fi acționat uniți. Timpul nu e pierdut, sunt încă multe lucruri pe care le putem face. Ce pot face eu? Să mă folosesc de toate canalele de comunicare pentru a scoate la lumină abuzurile de forță sau nedreptațile legislative”, susținea George Simion în același interviu.
Studiile lui George Simion în afara peluzei
A absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București în 2005. A urmat până în 2008 cursurile de licență ale Facultății de Administrație și Afaceri a Universității din București. A urmat programul de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în perioada 2008-2010, cu specializarea „Crimele comunismului.
