Iohannis sesizează CCR în privinţa legii referitoare la autoritatea în comunicații

Preşedintele arată, în sesizare, că "asimilarea unei funcţii de conducere din cadrul unei autorităţi publice autonome cu personalitate juridică, aflate sub control parlamentar, cum este ANCOM, cu o funcţie de ministru sau secretar de stat nu se poate reduce numai la echivalarea declarativă a rangului stabilit de lege, ci atrage în mod necesar şi aplicarea aceluiaşi regim juridic al conflictelor de interese şi incompatibilităţilor, precum şi aplicarea aceluiaşi regim juridic al salarizării".

"Dintr-o altă perspectivă, învederăm faptul că neclaritatea ce decurge din soluţia legislativă a asimilării funcţiilor se extinde şi cu privire la regimul juridic aplicabil salarizării personalului contractual încadrat la cabinetul demnitarului", se mai menţionează în sesizare.

De asemenea, "instituirea unui regim salarial diferit pentru persoanele încadrate la cabinetele demnitarilor aflaţi în conducerea ANCOM, respectiv a preşedintelui şi a vicepreşedinţilor ANCOM, echivalează practic cu reglementarea unui privilegiu nejustificat pentru această categorie de personal contractual, aspect ce contravine principiului egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie", mai arată sesizarea.

Preşedintele mai consideră că în legea adoptată "este neclar regimul juridic al hotărârilor adoptate de Comitetul de reglementare al ANCOM, întrucât norma în cauză creează confuzie între decizia organismului colegial şi actul în care aceasta se materializează".

"În ceea ce priveşte respectarea normelor de tehnică legislativă, apreciem că au fost nesocotite prevederile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative", mai precizează documentul.

În opinia preşedintelui, textul din lege care se referă la atribuţia comisiilor permanente de a propune celor două Camere ale Parlamentului persoana care va fi numită pentru durata rămasă până la încheierea mandatului are "un conţinut neclar, întrucât nu rezultă dacă Parlamentul se va pronunţa numai cu privire la persoana propusă de comisiile permanente sau, în situaţia în care există mai multe persoane eligibile, Plenul se va pronunţa cu privire la toate acestea".

În măsura în care Parlamentul nu ar face decât să valideze selecţia efectuată deja de comisiile permanente, votul ar fi unul pur formal, mai consideră preşedintele.

În sesizare se mai arată că articolul din lege potrivit căruia sfera reglementărilor care intră în competenţa Comitetului de reglementare şi modalitatea de adoptare a acestora se stabilesc prin regulament propriu al ANCOM, intră în contradicţie chiar cu celelalte dispoziţii care reglementează funcţionarea Comitetului de reglementare.

De asemenea, preşedintele mai consideră că dispoziţiile privind condiţiile impuse membrilor Comitetului de reglementare sunt incomplete, iar incompatibilitatea de a nu face parte dintr-un partid politic nu ar trebui să se limiteze doar la unii dintre membrii Comitetului de reglementare - preşedintele şi vicepreşedintele instituţiei.

"În aceste condiţii, posibilitatea a patru dintre cei şapte membri ai Comitetului de reglementare al ANCOM de a deţine concomitent şi calitatea de membru al unui partid politic vine într-o evidentă contradicţie cu dispoziţiile legale şi contravine obligaţiilor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Din acest motiv, apreciem că deţinerea concomitentă a funcţiei de membru în Comitetul de reglementare şi de membru al unui partid politic nu le conferă acestora garanţia de neutralitate, indispensabilă în exercitarea atribuţiilor de reglementare a unui sector de o deosebită importanţă atât în plan naţional, dar mai ales în plan european", se mai menţionează în document.