Pe 19 ianuarie a.c., a fost lansat Planul naţional de combatere a cancerului. Şeful statului declarat atunci că acest plan „fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului”. El mai preciza că „Planul pune un mare accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient”.
De asemenea, premierul Nicolae Ciucă afirma, pe 30 mai la evenimentul „Provocări şi soluţii privind îmbunătăţirea vieţii supravieţuitorilor de cancer”, organizat la Senat, în contextul în care România va marca în premieră, anul acesta, pe 5 iunie, Ziua Naţională a Supravieţuitorilor de Cancer, că în acest moment, nu avem o statistică foarte clară a numărului supravieţuitorilor de cancer din România şi a situaţiei în care aceştia se află şi că se va asigura că acest lucru va fi corectat.
El şi-a luat angajamentul că această Strategie de luptă împotriva cancerului va fi operaţionalizată, şi că Ministerul Sănătăţii îşi va face datoria iar Ministerul Finanţelor va găsi resursele necesare pentru a finanţa implementarea noilor programe care pot salva atât de multe vieţi.
Pe 19 octombrie, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea cancerului. Planul va fi implementat pentru perioada 2023-2030 şi reprezintă principalul document de politică publică care fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel naţional. Actul normativ urmează să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.
Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România va fi actualizat în funcţie de rezultatele obţinute şi în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului, stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi la nivelul Uniunii Europene.
Conform propunerii legislative, toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul garantat de stat, la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului, după cum urmează: servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului, servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri palliative, servicii de psiho-oncologie, onconutriţie şi oncofertilitate, servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană.
„Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România se finanţează în principal de către Ministerul Sănătăţii de la bugetul de stat. Suma aprobată anual pentru finanţarea planului naţional reprezintă cel puţin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate”, arată propunerea de lege adoptată de Camera Deputaţilor.
Sumele alocate Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România necheltuite în anul în curs sau în perioada de implementare se reportează pentru anul următor, respectiv pentru următorul plan naţional de prevenire şi combatere a cancerului.
Sumele alocate Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România nu pot face obiectul unor rectificări negative, cu excepţia unei situaţii de forţă majoră ce impune suplimentarea sumelor destinate exclusiv tratamentului curativ de cancer.
„Fondurile pentru decontarea serviciilor şi investigaţiilor medicale prevăzute în cadrul Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România se stabilesc şi se alocă de la bugetul de stat distinct de cele pentru sistemul de asigurări sociale de sănătate ori pentru alte programe naţionale curative sau de prevenţie”, mai indică sursa citată.
Ministerul Finanţelor creează şi finanţează un fond de inovaţie în sănătate finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii.
De asemenea, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul aprobă prin hotărâre, normele de aplicare a legii şi de implementare a Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală, scrie News.ro.
