"Pentru ca România să aibă o armată performantă, pe lângă asigurarea echipamentelor de ultimă generaţie, va fi esenţial ca în 2023 să ne concentrăm şi pe îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale militarilor noştri - activi, în rezervă sau în retragere, ale salariaţilor civili ai ministerului nostru, precum şi ale familiilor lor. Trebuie să găsim soluţii de creştere a atractivităţii carierei militare, pentru toate categoriile de personal ale armatei noastre.
Performanţa profesională trebuie motivată prin condiţii de muncă la nivelul celorlalte armate NATO, printr-un sistem de salarizare decent, prin pensii echitabile asigurate tuturor rezerviştilor, indiferent de data trecerii în rezervă", a declarat, sâmbătă, Angel Tîlvăr, în mesajul de Anul Nou transmis de Ministerul Apărării Naţionale (MApN).
Citește și: Predoiu despre realizările Ministerului Justiţiei: Obținerea unui raport pozitiv din cadrul MCV
Demnitarul a amintit, de asemenea, că accelerarea procesului de înzestrare şi dotare cu echipamente moderne a Armatei a fost una dintre direcţiile majore ale MApN în 2022.
Citește și: VIDEO Mesajul premierului pentru Anul Nou: „Împreună am trecut prin provocări greu de imaginat”
"Printre cele mai importante repere ale procesului de înzestrare derulate în 2022, putem aminti, pe lângă continuarea proiectelor demarate în anii trecuţi, semnarea contractului de achiziţie a 32 de avioane F-16 de la Guvernul Norvegiei, recepţia unor echipamente aferente sistemelor HIMARS - în valoare de aproape 112 milioane USD, atribuirea acordului-cadru de furnizare a 7 sisteme UAS-TO clasa II.
De asemenea, au fost demarate proceduri specifice pentru alte programe importante, cum ar fi Etapa I a programului de înzestrare 'Autovehicule tactice blindate de tip uşor (ATBTU)'. Pentru anul 2023, bugetul pentru apărare a fost majorat de la 2% la 2,5% din PIB, ceea ce va permite alocarea unui buget pentru înzestrare semnificativ peste procentul de 20%, în conformitate cu angajamentul NATO", a precizat Angel Tîlvăr.
Ministrul s-a referit şi la provocările de securitate regională cu care se confruntă România din 2022, determinate de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei.
"România a condamnat cu fermitate agresiunea forţelor ruse asupra vecinilor noştri şi a susţinut, încă din prima zi a invaziei, alături de NATO, de Uniunea Europeană şi de comunitatea internaţională, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în graniţele sale recunoscute internaţional. Ţara noastră oferă Ucrainei asistenţă umanitară, sprijin politic, diplomatic şi economic şi acţionează pentru consolidarea sprijinului UE pentru ţara vecină. În aceste condiţii, în anul care se încheie, Ministerul Apărării Naţionale a depus eforturi pentru întărirea profilului României în cadrul NATO, ca pilon de securitate şi stabilitate în regiune şi întărirea apărării şi asigurării securităţii în regiunea Mării Negre", a declarat Tîlvăr.
El a amintit că, la scurt timp după declanşarea ostilităţilor pe frontul din Ucraina, Alianţa Nord-Atlantică a activat, pentru prima dată în istoria sa, elemente ale Forţei de Răspuns a NATO, dislocând forţe şi tehnică de luptă pe teritoriul ţărilor aliate de pe flancul estic, inclusiv în România.
"Cu peste 5.000 de militari aliaţi dislocaţi pe teritoriul naţional, care se instruiesc împreună cu militarii români, ţara noastră este mai bine protejată şi apărată. În prezent, pe teritoriul României acţionează Grupul de Luptă pentru Apărare Colectivă condus de Franţa, ca naţiune-cadru, având în compunere forţe aparţinând Ţărilor de Jos şi Belgiei, structurile dislocate de Armata SUA - batalionul Stryker aparţinând Regimentului 2 Cavalerie al SUA, dislocat de la finalul lunii februarie şi elementele Diviziei 101 Aeropurtate 'Screaming Eagles' şi 2nd Brigade Combat Team, începând cu luna octombrie, precum şi contingentele din Polonia, Portugalia şi Macedonia de Nord din subordinea Brigăzii Multinaţionale Sud-Est de la Craiova", a arătat ministrul Apărării.
