Bugetul pentru anul 2021 este unul al relansării, fiind un buget robust, echilibrat, unul realist, prin care nu s-a urmărit doar obţinerea unui procent de creştere economică, ci şi calitatea acestei creşteri economice, a declarat joi ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, la prezentarea proiectului de buget în comisiile reunite de buget - finanţe din Parlament.
„Înainte de a intra în prezentarea propriu-zisă, câteva cuvinte generale despre bugetul de stat pentru anul 2021, despre filosofia care a stat la baza bugetului. Noi vorbim despre o nouă paradigmă de creştere economică în sensul în care acest buget este un buget al relansării, un buget robust, echilibrat, un buget realist.
Nu am urmărit doar obţinerea unui procent de creştere economică, ci şi calitatea acestei creşteri economice. Am încercat să acoperim toate nevoile de cofinanţare în privinţa fondurilor europene de la toţi ordonatorii astfel încât proiectele pe fonduri europene să funcţioneze fără probleme de cofinanţare.
De asemenea, o altă provocare a fost să acoperim nevoile de finanţare, resursele în privinţa combaterii efectelor crizei sanitare şi în acelaşi timp pachetul de măsuri de stimulare pentru economie.
Practic în esenţă am încercat să găsim acel echilibru între finanţarea pachetului de stimulare şi acoperirea acestor nevoi de finanţare pentru combaterea crizei şi nevoile pentru medicamente, pentru toate echipamentele medicale de care e nevoie acum şi pentru operaţionalizarea vaccinării fără să punem în pericol premisele de relansare şi în acelaşi timp respectând ajustarea fiscal-bugetară, o ajustare fiscal-bugetară credibilă, astfel încât România să ajungă în 2024 la deficit bugetar de 3%", a declarat Alexandru Nazare.
El a menţionat că s-a intenţionat aducerea economiei României pe o traiectorie în care să facă faţă crizelor, să fie pregătită să aibă suficient spaţiu fiscal astfel ca atunci când apare o criză economică să poată reacţiona în timp real, cu resursele necesare, pentru stimularea economiei când e nevoie.
„Am parcurs o criză în 2009 - 2010. Parcurgem o alte criză acum, diferenţa fundamentală este că în această criză avem instrumente europene de suport, avem mecanismul de rezilienţă într-un cuantum generos pentru România şi în acelaşi timp mecanism de rezilienţă la nivel european astfel încât să avem resursele să traversăm criza într-un timp mult mai rapid şi cu efecte mult mai mici.
Depinde numai de noi măsura în care vom putea să punem lucrurile acestea în practică astfel încât proiectele să fie executate şi caracterul prudent fiscal-bugetar să fie menţinut. Direcţia, aşa cum este ea reflectată din strategia fiscal-bugetară, este bună, în sensul în care bugetul este evaluat ca unul credibil.
Această reducere de deficit de peste 2,6 puncte procentuale este privită de Comisia Europeană şi de agenţiile de rating ca fiind credibilă şi posibilă şi în acelaşi timp şi traiectoria de ajustare până în 2024. Avem nevoie de această încredere pentru că ne aflăm în faţa unor examene, ne aflăm în faţa unor evaluări.
Vorbim de procedura de deficit excesiv în aprilie şi vorbim de evaluările agenţiilor de rating în cursul anului", a spus Alexandru Nazare.
El a menţionat că bugetul este construit pe o creştere economică de 4,3%, un PIB de 1.116 miliarde de lei, inflaţie anuală de 2,4%, curs valutar de 4,9 lei pentru un euro şi un câştig salarial mediu brut de 5.380 de lei.
Deficitul pentru acest an este estimat la 7,16% din PIB pe metodologie cash, iar pe metodologie ESA 8,23%, urmând ca în 2024 să se ajungă la 2,9%. Datoria publică pentru 2021 este de 52%, iar ţinta este de maximum 55% până în 2024.
Ministrul Finanţelor a declarat că România se află în procedură de deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu din 16 iunie 2017, iar până în 3 decembrie 2019 am avut 6 recomandări de ţară pe care România nu le-a respectat.
Alexandru Nazare a spus că toate priveau creşterea cheltuielilor publice primare nete şi era puse plafoane pentru ţinerea acestora sub control. Aşa cu este construit bugetul pe 2021, România va respecta recomandările.
„Şi mai mult decât atât, nici nu putem să ne gândim să ne permitem să nu mai respectăm aceste recomandări de ţară pentru că, aşa cum este construit Planul Naţional de Rezilienţă şi Reformă, rambursările în Planul Naţional de Rezilienţă şi Reformă depind de aceste recomandări. Ca atare, dacă vrem să obţinem cei 30 miliarde (de euro - n.r) din PNRR va trebui să respectăm aceste recomandări de ţară", a mai spus Alexandru Nazare.
