Alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 decembrie, astfel că românii vor merge la vot, în premieră, pentru trei duminici consecutive. Pe 25 octombrie, începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale, urmând ca, în 23 noiembrie, ora 7:00, să se încheie. Până pe 6 noiembrie, autoritățile trebuie să stabilească sediile secțiilor de votare din străinătate.
Marcel Ciolacu, candidatul PSD
Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin
Actualul prim ministru, Marcel Ciolacu (56 de ani), este membru fondator al PSD şi a fost președintele organizaţiei judeţene Buzău.
El a absolvit, în 1995, Facultatea de Drept a Universităţii Ecologice Bucureşti, precum şi studii de specialitate, în 2004, la aceeași instituţie de învăţământ.
În perioada 2008 - 2009, a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare - Perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale „Securitate şi buna guvernare“.
Ciolacu are şi un masterat, absolvit în 2012, la SNSPA - Bazele sectorului public. Managementul finanţelor publice.
Între anii 2008 - 2012, Marcel Ciolacu a fost viceprimar al municipiului Buzău, iar, în anul 2012, a câştigat primul mandat de deputat.
Din noiembrie 2021 până în 2023, s-a aflat la al treilea mandat de deputat,
fiind preşedinte al Camerei Deputaţilor. În anul 2013, Marcel Ciolacu a fost desemnat consilier onorific al lui Victor Ponta. În perioada iunie 2017 - ianuarie 2018, a fost vicepremier în Cabinetul Mihai Tudose.
Din 1996, a deţinut diferite funcţii în PSD, de la vicepreşedinte al Organizaţiei de Tineret (1996 - 2000), la vicepreşedinte al organizaţiei municipale, apoi al celei judeţene, preşedinte al Organizaţiei Municipale PSD Buzău (2010 - 2015), membru al Consiliului Național al PSD, președinte interimar, iar, în august 2020, a devenit preşedinte al PSD. Conform CV-ului, cunoaşte limbile engleză şi franceză. Este căsătorit şi are un fiu.
Controverse
Vânătoarea cu Omar Hayssam și diploma de bacalaureat sunt controversele din viața actualului premier.
El apare într-o fotografie din 2002 alături de Omar Hayssam şi de şeful Direcţiei Silvice Buzău, Cornel Pitiş, la o partidă de vânătoare. Marcel Ciolacu a susţinut că grupul care s-a fotografiat alături de sirian cuprindea mai mulţi oameni, însă fotografia care a fost livrată în spaţiul public a fost editată.
Potrivit CV-ului, Marcel Ciolacu a absolvit Liceul de Filologie-Istorie „Mihai Eminescu“ din Buzău în anul 1986 și are doar diploma de absolvire, care nu este același lucru cu diploma de Bacalaureat, singurul act de studii care permite accesul în învățământul superior.
Marcel Ciolacu a spus că are doar o copie legalizată a diplomei de Bacalaureat. El a explicat că a pus familia înaintea studiilor pentru o perioadă, ca explicație pentru diferența de câțiva ani între terminarea liceului și începerea facultății.
Nicolae Ciucă, candidatul PNL
Foto: INQUAM PHOTOS/ Saul Pop
Nicolae Ciucă s-a născut la 7 februarie 1967, în localitatea Pleniţa, judeţul Dolj. A absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu“ din Craiova, în 1985, şi Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu“ de la Sibiu, în 1988. În anul 1990, a urmat Cursul de perfecţionare de comandanţi companii cercetare, la Făgăraş.
Ulterior, a studiat la Academia de Înalte Studii Militare, specialitatea Arme Întrunite, în perioada 1993-1995.
În anul 2003, a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare, cu lucrarea „Dimensiunea angajării Armatei României în operaţii întrunite multinaţionale“, UNAP, Bucureşti, iar, în anul 2004, a urmat Cursul de relaţii civili militari în Europa de Est şi Asia Centrală, Hulburt Field, Florida - SUA.
În 2005, a urmat Cursul de limba engleză - terminologie NATO, York Sr. John University, iar, în 2006, şi-a aprofundat cunoştinţele absolvind, în SUA, Colegiul de război, trupe de uscat, şi a obţinut Masterul în Studii Strategice.
În 2012, a absolvit cursul postuniversitar de perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale „Securitate şi bună guvernare“ - Colegiul Naţional de Apărare.
Începând din anul 1998, a îndeplinit mai multe funcții de comandă, dintre care amintim:
Din iunie 2002, până în ianuarie 2003, a fost comandant al batalionului românesc participant la misiunea Enduring Freedom, Afganistan;
În 2003, a fost conducător/director al exerciţiului OCE/EXDIR, în cadrul misiunii ISAF;
Ianuarie 2004 - iulie 2004 - comandant al batalionului infanterie participant la misiunea din Irak;
În perioada 1 ianuarie 2015 - 28 octombrie 2019 - şef al Statului Major General. În octombrie 2019, a fost trecut în rezervă.
Pentru rezultatele obţinute de-a lungul carierei, a fost distins cu mai multe distincţii şi decoraţii.
La 4 noiembrie 2019, a fost numit ministru al Apărării Naţionale, iar, la 8 decembrie 2020, a fost numit prim-ministru interimar.
În 2020, a obţinut un mandat de senator pe listele Partidului Naţional Liberal.
La 23 decembrie 2020, a fost numit ministru al Apărării Naţionale.
Între 25 noiembrie 2021 și 12 iunie 2023, Nicolae Ciucă a îndeplinit funcția de prim-ministru al României. După demisia din funcția de prim-ministru, a fost ales președinte al Senatului.
Din aprilie 2022, Nicolae Ciucă este președintele PNL.
Controverse
Nicolae Ciucă a fost acuzat că și-a plagiat teza de doctorat.
În 2023, un procuror de la Parchetul General a dispus clasarea dosarului penal deschis în urma unei plângeri în care s-a reclamat faptul că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat, pe motiv că fapta s-a prescris.
Elena Lasconi, candidata USR
Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin
Elena Lasconi s-a născut la 20 aprilie 1972, în Haţeg, judeţul Hunedoara. A absolvit Liceului Pedagogic „Sabin Drăgoi“ din Deva (1990), Şcoala BBC - Televiziune (1991) şi este licenţiată a ASE Bucureşti în profilul economic Managementul turismului şi comerţului (2001).
A urmat cursuri în domeniile absorbţie, legislaţie, reglementări Fonduri Europene, în ţară şi la Bruxelles - Renew Europe - „O ţară ca Afară“ (2019-2020).
A fost realizator de radio şi director de programe la Radio T5 ABC (1995-1996) şi a lucrat timp de aproape 25 de ani la PRO TV (1996-2020) ca reporter, realizator şi moderator TV, producător, corespondent de război, prezentator, trainer (2005-2008), dar şi sales manager (2004-2005).
Din octombrie 2020, este primar al municipiului Câmpulung Muscel din judeţul Argeş, realeasă cu aproape 70% dintre voturi în iunie 2024, din partea Alianţei Dreapta Unită.
Elena Lasconi activează în filiala Uniunii Salvaţi România Câmpulung, fiind membră a partidului din 2019.
În octombrie 2023, Elena Lasconi deschidea listele candidaţilor USR la alegerile europarlamentare, dar, în noiembrie 2023, a luat decizia de a se retrage din cursă. La 16 iunie 2024, Elena Lasconi a anunţat că a decis să-şi depună candidatura pentru preşedinţia USR, în urma demisiei lui Cătălin Drulă din această funcţie, afirmând ulterior că îşi va asuma şi candidatura pentru alegerile prezidenţiale din acest an fără un anunț public.
Controverse
Newsweek România a dezvăluit că Elena Lasconi și-a angajat soțul șomer drept consilier juridic la grupul parlamentar USR din Camera Deputaților. Acesta a fost numit pe această funcție la doar un an după ce Elena Lasconi a fost aleasă primar USR în orașul Câmpulung.
Elena Lasconi a spus că soțul ei a fost angajat în urma unei selecții de CV-uri.
Mircea Geoană, candidat independent
Foto: INQUAM PHOTOS/ Casian Mitu
Mircea Geoană s-a născut la Bucureşti, la 14 iulie 1958. A absolvit cursurile Facultăţii de Mecanică, din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti.
În perioada 1983-1990, a lucrat ca inginer la Trustul Energomontaj din Bucureşti. În 1987, s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti.
A intrat în corpul diplomatic în 1990, fiind repartizat ca referent în relaţia României cu Franţa. Un an an mai târziu, a fost numit director al Departamentului de Afaceri Europene, în MAE.
În 1992, a absolvit un curs de perfecţionare la prestigioasa „L’Ecole Nationale d’Administration de Paris“. În 1999, a absolvit cursurile Harvard Business School - Program de dezvoltare managerială a Grupului Băncii Mondiale.
Din 2005, are un doctorat în economie mondială (A.S.E. Bucureşti).
În februarie 1996, a fost numit ambasador al României la Washington, fiind cel mai tânăr ambasador al Corpului diplomatic român.
În decembrie 2000, Mircea Geoană a fost desemnat ministru al Afacerilor Externe, funcţie deţinută până în decembrie 2004.
Mircea Geoană a devenit membru al PSD în 2001, ocupând funcţia de vicepreşedinte al acestei formaţiuni (2001-2005).
În anul 2004, a candidat la alegerile pentru Primăria Capitalei, dar a pierdut din primul tur de scrutin în favoarea lui Traian Băsescu. A fost ales preşedinte al PSD, la 21 aprilie 2005.
În 2009, a fost candidatul PSD la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2009, alegeri pe care le-a pierdut în fața lui Traian Băsescu.
La 14 noiembrie 2011, Biroul Permanent Naţional al PSD a decis, în unanimitate, excluderea sa din partid pentru încălcarea statutului partidului.
A revenit în PSD în octombrie 2012, unde a rămas până în noiembrie 2014.
Din 2006, este fondator şi preşedinte al Institutului Aspen România, membru în board-ul Institutelor Aspen din SUA, Italia şi Germania, potrivit aspeninstitute.org.
La 17 iulie 2019, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg l-a numit pe Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general.
Controverse
Mircea Geoană este acuzat că a plagiat teza sa de doctorat. El ar fi tradus zeci de pagini din rapoartele anuale ale președinților americani Bill Clinton și George W. Bush și le-a integrat în teza sa de doctorat. Comisia de Etică a ASE a decis pe 14 august 2024 că Mircea Geoană a plagiat 43 de rânduri și 2 tabele în teza sa de doctorat, adică sub 1%.
Ionuţ Costea, fostul preşedinte Eximbank, cumnatul lui Mircea Geoană, este condamnat la şase ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită.
George Simion – candidatul AUR
Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
George Simion s-a născut în Focșani, Vrancea, la 21 septembrie 1986. A absolvit în 2005 Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“ din Bucureşti. În 2008, a terminat Facultatea de Administraţie şi Afaceri a Universităţii din Bucureşti, după care a urmat și un program de master, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, în „Crimele comunismului“.
În anul 2011, a fondat Platforma Unionistă Acţiunea 2012, compusă din mai multe organizaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care doreau unirea României cu Republica Moldova.
George Simion a fost și un participant activ în galeriile ultras. De altfel, el este cofondator al grupului „Uniți sub tricolor“, o grupare cunoscută pentru scandările xenofobe, rasiste și incidente violente.
George Simion, liderul AUR, s-a angajat, prima oară, la vârsta de 26 de ani. Nu se știe din ce a trăit din 2008 - anul în care a absolvit „Administraţie şi Afaceri“ la Universitatea din Bucureşti - și până în 2012, când s-a angajat prima și ultima oară. El a fost director de marketing, în perioada 2012 – 2020, la firma „Ideal Proiect Architecture & Engineering SRL“, firmă deținută de Dorin Lulea, unul dintre cei trei fondatori ai AUR.
George Simion a intrat în politică în anul 2019. După ce a participat, fără succes, la alegerile europarlamentare din același an, ca independent, înființează partidul AUR, alături de Claudiu Târziu, cunoscut drept lider al Coaliției pentru Familie și organizator al referendumului din 2018.
Din 2020 este deputat.
Controverse
Mare parte din activitatea sa este legată de Republica Moldova însă acțiunile sale peste Prut i-au adus și interdicția de a mai intra în această țară. George Simion a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, având cinci interdicții de intrare pe teritoriul acestui stat. Ultima i-a fost aplicată în 2024.
Un fost ministru al Apărării din Republica Moldova l-a acuzat pe George Simion de legături cu Serviciul Secret rus.
În anul 2022, Parchetul General s-a sesizat după ce George Simion a făcut scandal în Parlament și l-a agresat pe Virgil Popescu, ministrul Energiei, de la aceea dată. În timp ce Virgil Popescu își susținea discursul, George Simion s-a dus la tribună și l-a agresat, luându-l de ceafă.
Simion s-a făcut remarcat și printr-un limbaj colorat, făcând schimb de înjurături cu Alfred Simonis. Dianei Șoșoacă, într-un schimb de replici, i-a transmis „Te agresez sexual, scroafo!“.
Diana Șoșoacă
Foto: INQUAM PHOTOS/ Virgil Simionescu
Diana Iovanovici-Şoşoacă s-a născut la data de 13 noiembrie 1975, în Bucureşti. Din 1 februarie 2000, este avocat înscris în cadrul Baroului Bucureşti. A lucrat în calitate de consilier la cabinetul ministrului Eugen Dijmărescu în guvernul condus de Adrian Năstase.
A fost aleasă senator la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, pe listele formaţiunii politice AUR, în circumscripţia electorală nr. 24 din Iaşi.
În februarie 2021, a fost exclusă din AUR după un moment petrecut în Parlament, în care susținea că vaccinul Pfizer-BioNTech „distruge matricea națională a poporului român“.
Sorin Lavric, coleg de grup parlamentar, ar fi cerut ca microfonul să fie tăiat în timp ce vorbea senatoarea, drept urmare Diana Șoșoacă a avut la adresa acestuia mesajul „misoginism sau «politically correct»“. Din 25 mai 2021, este membru în Comisia permanentă pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii.
În mai 2022, s-a înscris în Partidul S.O.S. România. Diana Iovanovici-Şoşoacă a fost aleasă europarlamentar pe lista Partidului S.O.S. România, în urma scrutinului din 9 iunie 2024
Controverse
La două zile după ce a fost aleasă ca europarlamentar, Diana Șoșoacă a mers la o recepție a Ambasadei Rusiei la București, organizată cu prilejul zilei naționale a Rusiei (12 iunie). Șoșoacă este o obișnuită a recepțiilor organizate de Ambasada Rusiei, fiind o admiratoare declarată a lui Vladimir Putin.
Diana Iovanovici-Şoşoacă a fost evacuată din sala de plen a Parlamentului European, la 18 iulie, în timpul dezbaterii care precedea supunerea la vot a candidaturii Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene. Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunţat că a luat această măsură după ce Diana Iovanovici-Şoşoacă, care face parte din grupul eurodeputaţilor neafiliaţi, a ţipat şi a întrerupt de trei ori dezbaterea.
Al treilea soț al Dianei Șoșoacă, Silvestru Iovanovici, a înaintat actele de divorț în această primăvară, după ce a fost exclus din SOS de către soția sa.
Cristian Diaconescu, candidat independent
Foto: INQUAM PHOTOS/ Sabin Cirstoveanu
Fostul preşedinte al PMP Cristian Diaconescu (65 de ani) şi-a anunţat intenţia de a candida ca independent la alegerile prezidenţiale, spunând că a început deja campania de strângere a celor peste 200.000 de semnături necesare.
Cristian Diaconescu este doctor în drept; a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1983, iar, în 1992 a absolvit cursurile de specializare în Măsuri de creştere a încrederii şi securităţii în Europa, la Centrul pentru Prevenirea Conflictelor.
A fost vicepreședinte al Senatului României, a fost ministru al Justiției înGuvernul Adrian Năstase (10 martie–28 decembrie 2004) și ministru de Externe în Guvernul Emil Boc (1) (2008–2009), din partea PSD.
La 24 ianuarie 2012, a fost numit ministru de Externe în Guvernul Emil Boc (2), de această dată din partea UNPR. A fost ministru de externe în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.
Cristian Diaconescu a devenit consilier al președintelui Traian Băsescu, din mai 2012, funcție deținută până la 30 aprilie 2014.
Ana Birchall, candidat independent
Foto: INQUAM PHOTOS/ Ilona Andrei
Ana Birchall este născută pe 30 august 1973, în Mizil, judeţul Prahova. Ea a fost ministru al Justiţiei, în Cabinetul Dăncilă, în perioada 24 aprilie – 4 noiembrie 2019.
Ana Birchall a fost exclusă din PSD, pe 12 noiembrie 2019, împreună cu Cosmin Guşă, după ce a votat pentru învestirea Guvernului Orban.
Între 4 ianuarie şi 29 iunie 2017, a fost ministru pentru Afaceri Europene. Ea a fost deputată PSD în legislaturile 2012-2016 şi 2016-2020.
Licențiată în Drept la Universitatea din București, Ana Birchall a fost admisă în 1999 la master la patru mari universități de pe glob: Harvard, Oxford, Yale, Cambridge. A ales Yale Law School, iar, în 2002, a devenit doctor în Drept la Yale Law School.
După terminarea doctoratului, Ana Birchall a fost avocat colaborator în cadrul firmei de avocatură White & Case LLP, una dintre cele mai apreciate firme de avocatură din New York.
Răzvan Constantinescu, candidat PPR
Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin
Medicul anti-vaccinist Răzvan Constantinescu a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale, din partea partidului PPR (Patrioții Poporului Român). Medic gastroente-rolog, Răzvan Constantinescu a fost unul dintre propovăduitorii teoriilor conspirației în timpul pandemiei de COVID-19.
La începutul acestui an, Răzvan Constantinescu s-a alăturat partidului Patrioții Poporului Român, fondat de deputatul Mihai Lasca (ex-AUR), care are mai multe condamnări definitive pentru lovire și înșelăciune. Filorus, Constantinescu este și un apropiat al Dianei Șoșoacă.
Aurelian Pavelescu, candidat PNȚCD
Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
Aurelian Pavelescu, controversatul președinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi-a anunţat și el candidatura la alegerile prezidenţiale din acest an.
În legislatura 2004-2008, Pavelescu a fost ales pe listele PD. În 2010, a fost ales președinte al Partidului Național Țărănesc Creștin-Democrat.
În decembrie 2021, președintele PNȚCD Aurelian Pavelescu a fost singurul parlamentar român prezent la summit-ul de la Varșovia, o întâlnire a partidelor care militează împotriva UE.
Valerian Stan, candidat din partea PNȚ Maniu- Mihalache
Valerian Stan, fost șef al Departamentului de Control al Guvernului României în perioada decembrie 1996 – august 1997 (Guvernul Ciorbea), este candidatul Partidului Național Țărănesc Maniu- Mihalache.
Fost ofițer MApN, el a activat la APADOR-CH și CRJ, precum și în cadrul Comitetului de acțiune pentru democratizare a Armatei (CADA).
Valerian Stan este editorialist la site-ul pro-rus Activenews care promovează articole consipraționiste și promovează interesele lui Vladimir Putin.
Christian Terheș – candidatul PNCR
Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin
Conspiraționistul Christian Terheș, intrat în Parlamentul European ca deschizător al listei AUR, este candidatul Partidului Național Conservator Român, al cărui președinte este tot el.
De profesie pastor, Terheș l-a susținut pe Traian Băsescu în 2012, apoi a intrat în PNȚCD și a ajuns în Parlamentul European pe listele PSD, care avea un protocol cu țără-niștii.
Acum s-a delimitat de AUR și a anunțat că vrea să formeze un nou pol suveranist. Terheș câștigă 93.000 de euro ca europarlamentar, iar soția lui primește 48.000 de dolari ca manager de conformitate la General Orthocare (Irvine, California).
