Traian Băsescu a fost declarat colaborator al Securității ca poliție politică în baza senținței definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), pronunțate în data de 23 martie a.c.
În urma acestei decizii, își pierde drepturile primite în baza calității de fost șef al statului român.
Conform Legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:
a) folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;
b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
c) pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.
Citește și: SUA mai trimit soldați și zece F-18 în Europa de Est, Rusia mai mulți mercenari Wagner în Donbas
Aceste lucruri sunt prevăzute de Legea 243/2021 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român.
Actul normativ are un articol unic, potrivit căruia nu beneficiază de prevederile Legii 406/2001 „persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”.
Securistu' strigă securistu'
Revoltător este faptul că inițiatorii legii sunt persoane care nu au dreptul moral să promoveze o astfel de inițiativă. Este vorba de patru parlamentari ai PPU (SL): Steluța Cătăniciu, Ioan Simionca, Grațiela Gavrilescu și Teodor Meleșcanu.
Cei patru sunt membri ai partidului fondat de Dan Voiculescu, patronul Antenelor, în cazul căruia Justiția a stabilit definitiv că a avut calitatea de colaborator al Securității, sub numele de cod „Felix”.
În ceea ce-l privește pe Teodor Meleșcanu există chiar informații că a fost cadru activ al Direcției de Informații Externe (DIE) a fostei Securității.
În 2006, Teodor Meleșcanu a fost pentru prima dată acuzat de legături cu fosta Securitate, când, Liviu Turcu, ultimul defector important al spionajului comunist românesc, publica în „Jurnalul naţional” o listă cu 11 nume de politicieni care au avut legături cu fosta Securitate.
Citește și: Minciunile și carnagiul lui Putin întunecă speranțele de a pune capăt războiului din Ucraina
În dreptul lui Teodor Meleşcanu era trecută menţiunea „fond informativ la nivelul UM 0544, UM 0195, UM 0625”. Aceste indicative corespund, în ordine, Centrului de Informaţii Externe, unităţii speciale de protecţie din cadrul CIE şi, respectiv, Direcţiei a III-a de Contraspionaj.
Mai mult, Mircea Răceanu scrie în cartea sa „Infern 89”: „După ce a închis dosarul cu cele cinci fotografii, lt. col. Emil Rădulescu (…) a scos nu din servieta cu care venise, ci din buzunarul hainei un plic care, de asemenea, conţinea o serie de fotografii. Spre deosebire de cele anterioare, acestea din urmă erau de format mic, 4/6 centimetri, de tipul celor folosite pentru paşaport. Înainte de a le arăta, el mi-a atras atenţia să indic numai acele persoane pe care le ştiu că sunt ofiţeri de securitate. Mi-a arătat aproximativ 35-40 de fotografii, toate aparţinând lucrătorilor din Ministerul Afacerilor Externe, însă altele decât cele văzute în timpul anchetelor anterioare. Îi cunoşteam absolut pe toţi. Cu mulţi dintre ei lucrasem ani de zile şi ştiam că erau ofiţeri de securitate, pe alţii îi bănuiam.
Am decis încă de la prima fotografie care mi-a fost arătată, cea a lui Constantin Gârbea, să neg că aş fi fost la curent cu faptul că erau ofiţeri de securitate. Aşa am procedat cu toate fotografiile care au urmat, printre care cele ale lui Vasile Prună, Gheorghe Duţă, Ion Dobreci, Vasile Croicu, Ioan Donca, Tudor Valeriu, Teodor Meleşcanu, Pavel Platona, Petru Ioan Cordoş, Octavian Gavriş, Ilie Neamţu, Nicolae Petruţ, Ştefan Costin, Valeriu Dinică, Marin Buhoară, Cristian Mocanu, Ionel Stănculescu, Dinu Marian, Petre Săndulescu, Ion Pascu. (majoritatea celor enumeraţi au continuat să activeze în MAE şi după ’90, ocupând funcţii de ambasadori până în ultimii ani – n.red.).
Născut într-o familie de ilegalişti comunişti, Mircea Răceanu a fost trimis în 1969 la Ambasada României de la Washington, unde între 1974-1979 a ocupat postul de secretar I. După revenirea din misiune, a fost şeful departamentului SUA/Canada, iar între 1984-1989 a condus departamentul America din MAE. Arestat în ianuarie 1989, acuzat de trădare în favoarea americanilor, a fost condamnat la moarte, pedeapsă comutată apoi la 20 de ani de închisoare. Eliberat în timpul revoluției din decembrie 1989, s-a stabilit în SUA. Reabilitat în anul 2000, a fost decorat doi ani mai târziu de preşedintele Ion Iliescu. Fostul aghiotant al ultimului şef al Securităţii comuniste, generalul Aurel Rogojan, susţine că Răceanu a fost şi el ofiţer acoperit.
Și fostul general de Securitate Ion Mihai Pacepa, care a defectat în Occident, a susținut că Meleșcanu ar fi fost ofițer acoperit: „După decembrie 1989, ofițeri conspirați ai Securității au reușit să preia atât conducerea noilor servicii secrete ale țării, cât și pe cea a MAE. Virgil Măgureanu a devenit șef al SRI, Generalul Mihai Caraman a preluat SIE. Teodor Meleșcanu a devenit ministru de Externe și a păstrat 80% din ambasadorii lui Ceaușescu – majoritatea celor care îmi fuseseră subalterni în DIE”.
