Într-un dosar ajuns în instanţă în mai 2020, deputatul care-i ridica osanale lui Vladimir Putin, Mihai Lasca, a fost condamnat de Judecătoria Oradea la doi ani de închisoare cu suspendare pentru lovire.

Incidentul s-a produs pe 24 august 2019, pe DN79. Victima a fost un bărbat pe care Mihai Lasca îl bănuia că ar fi avut o legătură cu fosta lui parteneră de viaţă. Femeia îl părăsise pe Lasca şi avea un ordin de protecţie împotriva sa, cerând apoi instanţei să fie unicul părinte pentru cei doi copii pe care îi aveau împreună, conform publicației Bihoreanul.

Mihai Lasca, Foto: loon.ro

În ziua respectivă, Emanuel I. mergea cu maşina spre Salonta. Lasca venea spre Oradea, dar în momentul în care l-a văzut în dreptul Aeroportului a întors, depăşindu-l şi blocându-l lângă Nojorid. Aici, actualul deputat - pe atunci administrator de firmă de pază - a rupt ştergătorul stâng de la maşina "rivalului", apoi a deschis portiera şi l-a luat la pumni.

Ghinionul lui e că scena a fost înregistrată dintr-o maşină din spate, iar filmuleţul (video jos) a ajuns probă la dosarul în care Lasca a fost trimis în judecată pentru loviri, alături de certificatul medico-legal care atestă că leziunile provocate victimei - fractură perete lateral sinus maxilar stâng şi traumatism cranio-facial - au necesitat 20 de zile de îngrijiri medicale, conform Bihoreanul.

Citește și: STB vrea să cumpere 50 de midibuze electrice de 8 metri. Specialiștii spun că achiziția e aberantă

Mihai Lasca a mai avut o condamnare, în 2007, la vârsta de 27 ani, pentru o escrocherie: complicitate la înşelăciune prin metoda "şmen". Potrivit sentinţei, fapta s-a petrecut în vara lui 2006, când, împreună cu un amic, actualul parlamentar s-a postat cu maşina pe DN1 (E60), în apropiere de Piatra Craiului, cunoscut loc de acţiune al şmenarilor, dezvăluie Bihoreanul. Între timp însă, a fost reabilitat și acum are cazierul curat.

Lasca mai este trimis în judecată, din 2018, într-un dosar în care este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, respectiv trafic de migranţi. În rechizitoriu, aflat acum în Camera preliminară a Curţii de Apel Oradea, anchetatorii au arătat că în 2012 actualul deputat a "iniţiat şi a constituit" gruparea din care făceau parte cel puţin 4 persoane, cetăţeni români şi maghiari.

Tratamente inumane

Deputatul Francisc Tobă, și el fost membru al AUR, era căpitan în Armată la Revoluție. El ar fi adunat milițieni răniți din Spitalul Județean Sibiu, pe care i-ar fi bătut, apoi i-ar fi dus la unitatea militară din Sibiu, unde au fost supuși tratamentelor inumane, spun procurorii.

Tobă a fost cercetat, alături de colonelul Aurel Dragomir, atunci comandat al UM 01512 Sibiu, unul dintre principalii coordonatori ai represiunii din Sibiu asupra revoluționarilor, un apropiat al lui Nicu Ceaușescu, pentru tentativă de omor deosebit de grav și complicitate la infracțiunea de tratamente neomenoase. El a scăpat de dosar, primind neînceperea urmăririi penale, pentru că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, în 2010.

Francisc Tobă a susținut, la Realitatea TV, că este un „dosar fabricat, lipsit de temei faptic” și că „pe 23 decembrie, am primit ordin să apăr Spitalul Județean în care se trăgea de nu se puteau face operații. M-am dus acolo la ordinul Frontului de atunci. De când am preluat spitalul, nu s-a mai întâmplat nimic”.

Citește și: Ce variante au cei 230.000 de pasageri afectați de anulările de zbor ale companiei Blue Air

În 22 decembrie 1989, după ce Vasile Milea s-a sinucis, manifestanții au intrat în sediul Inspectoratului Județean al Ministerului de Interne din Sibiu, iar o parte din milițienii și securiștii din clădire au sărit gardul spre Unitatea Militară 01512. „Concomitent cu deplasarea spre UM 01512 Sibiu, cadrele MI au executat focuri de avertisment. În acest context, militarii ce asigurau paza UM 01512 Sibiu au deschis focul împotriva cadrelor MI care au pătruns în unitate prin escaladarea gardului. S-a deschis focul inclusiv asupra sediului Inspectoratului Judeţean MI. Urmare acestui eveniment, din rândul cadrelor de miliţie şi securitate care au încercat să se refugieze în incinta UM 01512 Sibiu, a rezultat un număr mare de victime, 19 cadre MI au decedat, 4 fiind rănite”, amintesc procurorii, în rechizitoriul în Dosarul Revoluției.

După acest episod, peste 500 de persoane, lucrători de Miliție și Securitate și angajați civili, au fost reținuți abuziv în sala de sport a UM 01512 Sibiu şi ulterior în bazinul de înot, desecat.

„Declaraţiile persoanelor ce au suferit lipsirea de libertate arată că acestea, pe perioada reţinerii, au fost supuse unor acte extreme de violenţă fizică şi psihică (s-a recurs inclusiv la simularea într-un mod foarte realist, în repetate rânduri, a executării persoanelor reţinute). Totodată, au fost supuse la înfometare şi la diverse umilinţe din partea militarilor aflaţi în pază. S-a mai probat existenţa, pe raza municipiului Sibiu, a unei adevărate „vânători de oameni”, ajungându-se inclusiv la situaţii în care cadrele MI rănite şi aflate sub îngrijire medicală la Spitalul Municipal Sibiu, au fost luate cu forţa din această unitate medicală (în pofida protestelor exprese şi vehemente ale medicilor) şi introduse în bazinul de înot al UM 01512 Sibiu, fără asigurarea asistenţei medicale necesare, situaţie în care o persoană a decedat”, se arată în rechizitoriul procurorilor.

La Sibiu, între 22 și 27 decembrie, au murit 86 de oameni și au fost răniți 241 de oameni, conform datelor din rechizitoriul în Dosarul Revoluției.