„În proiectul de lege sunt incluse prevederi controversate prin care este creată posibilitatea de a folosi starea de alertă pentru politizarea administraţiei publice şi pentru transformarea României într-un stat coercitiv. În următoarea perioadă, care poate dura şi peste 6 luni, autorităţile nu doar că vor putea interzice organizarea şi desfăşurarea unor manifestaţii în spaţii deschise, circulaţia persoanelor şi vehiculelor, ieşirea-intrarea în anumite zone şi anumite intervale orare, dar vor putea limita sau suspenda activitatea unor instituţii sau operatori economici sau vor putea decide demolarea parţială sau totală a unor construcţii, instalaţii sau amenajări", precizează USR, într-un comunicat de presă.
În opinia USR, cea mai gravă prevedere din proiectul de lege este cea care elimină concursurile de angajare în instituţiile publice pe perioada stării de alertă, „putând fi angajaţi oameni, după bunul plac", pe durată determinată de şase luni.
„În lipsa unor prevederi clare, angajările ar putea fi însă făcute şi în ultima zi a stării de alertă. Totodată, nu există vreo interdicţie în proiect de a prelungi aceste contracte ulterior sau chiar de a le transforma în contracte de muncă pe perioadă nedeterminată", arată USR.
În plus, proiectul prevede că „statul îi va putea trimite forţat pe angajaţii la stat în concediu de odihnă, le va putea modifica temporar locul şi felul muncii", iar în cazul funcţionarilor publici din administraţia publică le va putea, "unilateral, modifica raportul de serviciu". Conform USR, astfel de prevederi „ridică serioase semne de întrebare cu privire la constituţionalitatea măsurilor, care par gândite mai puţin în interesul cetăţenilor şi mai mult al partidului" aflat la guvernare.
CITEȘTE ȘI: VIDEO Ce conține proiectul legii privind starea de alertă: unde se poartă mască, ce se deschide
„Starea de alertă nu trebuie să fie folosită de partidul la guvernare nici pentru politizarea administraţiei publice, nici pentru a-şi pregăti viitoarele campanii electorale, sens în care USR a depus un amendament de modificare a art. 21 din proiectul de lege trimis de Guvernul Orban. Amendamentul prevede ca toate contractele de muncă ale persoanelor angajate fără concurs în instituţiile şi autorităţile publice să înceteze de drept, fără excepţie, la finalul perioadei de şase luni şi să nu poată fi făcute numiri, cu derogare de la lege, în funcţiile publice sau de înalt funcţionar public", mai spune USR.
Și PLUS critică proiectul, susținând că proiectul „permite demiteri și angajări pe criterii politice fără nicio evaluare a competențelor cu efecte devastatoare asupra onestității și profesionalismului necesare în administrația publică”.
„Criza COVID-19 a evidențiat încă o dată problemele din managementul instituțiilor publice – de exemplu, militarizarea spitalelor din cauza managerilor incompetenți sau degringolada din multe DSP-uri – din cauza politizării și promovării pe bază de apartenență la o gașcă, în disprețul suveran pentru criterii minime de competență și onestitate profesională. Prevederile din legea propusă de PNL nu fac decât să consolideze și mai mult acest proces permanentizat de guvernările PSD, până la eliminarea completă a oricărei urme de procedură previzibilă și transparentă care să asigure un minim de competență și de egalitate de șanse în ocuparea unei funcții în administrația publică. Introducerea unor astfel de măsuri pentru o perioadă de până la doi ani nu are nimic de-a face cu administrarea crizei COVID-19, ci numai cu favorizarea clientelei politice a celor care guvernează”, acuză PLUS.
Propunerile PLUS:
• Eliminarea art. 6) alin 1, art.7 alin 2, art. 21 din Proiectul de lege pentru reglementarea stării de alertă. Păstrarea concursului ca formă fundamentală de verificare a competențelor și de garantare a accesului egal la ocuparea unor funcții în administrație. Eventual se mai pot scurta termene de organizare a concursului. Toate celelalte condiții din legislația actuală trebuie să rămână în vigoare.
• Limitarea prevederilor art. 20 numai la instituții publice din cadrul Ministerului Sănătății sau a Ministerului Afacerilor Interne și numai în sensul garantării minimale a obiectivității evaluării - ce înseamnă „neîndeplinirea gravă a atribuțiilor de serviciu”.
• Organizarea imediată (maximum șase luni) a unui concurs național pentru calificarea funcționarilor publici în funcții de conducere. A conduce o structura administrativă e o știință și trebuie testată prin concurs. Condiții de concurs unice, publicate, gestiunea concursului de comisii independente.
• Evaluarea tuturor agențiilor guvernamentale. Ce fac, ce rezultate au avut în ultimii cinci ani, cum se justifică activitatea lor.
• Evaluarea funcționarilor publici de către noile structuri de conducere numite în urma concursului național de mai sus.
