Guvernul are doar cifre aproximative când vine vorba de cei pe care-i plătește din banii contribuabililor.
Astfel, în România sunt astăzi aproximativ 1.300.000 de bugetari, dintre aceștia aproximativ 300.00 lucrează în administrația publică. Restul sunt profesori, medici, asistenți sociali, personalul din instituții culturale, soldați, polițiști, jandarmi.
Dintre cei care lucrează în administrația publică, doar aproximativ 125.000 sunt funcționari publici, respectiv 40%. Restul de 60% dintre angajații din administrație sunt personal contractual.
Abia de anul trecut, Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) a început să lucreze la o bază de date comună, care să adune toți angajații din cele 13.800 de instituții ale statului. Până acum, informațiile erau în baze de date separate, care nu comunicau.
Numai că procesul se desfășoară lent, dintr-un motiv surprinzător: instituțiile de stat nu vor să spună statului câți oameni plătesc din bugetul de stat.
„Programul E-bugetar nu va fi doar o simplă bază de date cu toți angajații din țară. În România, sunt aproximativ 13.800 de instituții publice.
Noi trebuie să colectăm date de la toate aceste instituții. Dar nu o putem face din prima, căci mentalitatea celor care trebuoe să ne trimită datele nu este bine pregătită pentru transparență.
Primul pas este interconectarea cu bazele de date deja existente la Ministerul Finanțelor, la Revisal, la Ministerul Educație, la Evidența Populației.
Abia în a doua fază, începând din 2022, vom face o aplicație on line, prin care instituțiile să se poată înscrie singurie în baza comună de informații..
Abia atunci vom ști câți bugetari sunt în sistem, ce fac, ce pregătire au, dacă au terminat Administrație publică, dacă cei de la Resurse Umane au studii de resurse umane, chiar și ce vârstă au, ne interconectăm cu ce e existent”, a explicat Violeta Vijulie, până marți președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, într-un interviu pentru Newsweek România.
Demersul se izbește de faptul că instituțiile statului nu comunică între ele. Și chiar mai rău.
„De multe ori, și departamentele din cadrul aceleiași instituții comunică greu între el. Oamenii își trimită adrese, e o goană de a scrie hârtii, pentru a se apăra.
Din păcate, această mentalitate nu dispare într-un an de zile”, a menționat Violeta Vijulie.
Citește și: Liviu Mălureanu (USR), noul preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici
Fosta președinte a ANFP a menționat că au existat cazuri când instituțiile statului au refuzat să colaboreze.
„Am avut cazuri concrete în care ni s-a exprimat acest lucru că nu și-ar dori să fie în această bază de date, deși Codul administrativ scrie clar că toți bugetarii trebuie să fie acolo.
Nu au dat explicații concrete, au refuzat pur și simplu. Transparența scoate la iveală frici.
Dacă acum am fi avut această bază de date, primul ministru ar fi avut o situație foarte clară a sporurilor din sistem. Cine are sport de calculator, cine are spor de praf”, a menționat demnitarul, pentru Newsweek LIVE.
Problema majoră este că legea prevede obligativitatea participării la baza de date comună a statului, dar nu a impus și sancțiuni pentru cei care refuză.
„Prima fază, a interconectării cu bazele de date existente va fi gata, estimativ, în martie 2022. Și în martie 2023, vom putea lucra direct cu instituțiile. Cred că va dura 2-3 ani”, a estimat Violeta Vijulie.
