„Au fost promise la un moment dat și 8 spitale, de la 8 au rămas 3. Consider că odată ce realizăm înființarea acestei agenții să demareze și construcția de spitale.
Faptul că nu avem un spital de arși, într-adevăr cazurile grave și îndeosebi atunci când avem un număr mai mare de persoane care suferă în urma unui astfel de accident, ei sunt tratați în altă țară. N
u pot să promit că rezolvăm un spital de arși într-un an sau doi”, a declarat, în luna mai, premierul Nicolae Ciucă, exact în ziua în care Curtea de Apel București a dat sentințele finale în dosarul „Colectiv”.
Vinovați pentru tragedia în care au murit 65 de persoane au fost găsiți:
- Cristian Popescu-Piedone, primar al Sectorului 4, 4 ani de închisoare.
- Anastasescu George Alin, patron al clubului, 11 ani și 8 luni de închisoare.
- Paul Gancea, patron, 6 ani și 4 luni de închisoare.
- Mincu Costin, patron, 8 ani închisoare.
- Antonina Radu și George-Petrică Matei, pompierii ISUBIF, 8 ani și 8 luni de închisoare fiecare.
- Viorel Zaharia și Marian Moise, pirotehniștii, 6 ani și 10 luni de închisoare.
- Cristian Mihai Niţă, administrator al firmei de artificii, 2 ani și 6 luni cu suspendare.
Incendiul din clubul Colectiv a avut loc în noaptea de vineri 30 octombrie 2015, în incinta clubului „Colectiv”, situat în sectorul 4 din București într-o fostă hală a fabricii Pionierul. Incendiul s-a declanșat în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity, cu ocazia lansării unui nou album, numit „Mantras of War”.
Conform datelor existente (cercetările se află în curs), focul a fost provocat de către artificiile folosite în timpul concertului, artificii care au dus la aprinderea buretelui poliuretanic (ușor inflamabil) folosit pentru antifonare de pe un stâlp al clădirii. Flăcările s-au extins foarte repede în tot clubul provocând leziuni – în unele situații cauzatoare de moarte, prin combustie, asfixie, intoxicații cu monoxid de carbon și alte gaze, unui număr semnificativ dintre participanții la concert.
Amploarea evenimentului a determinat Ministerul de Interne să instituie Planul roșu de intervenție, iar Guvernul României a decretat trei zile de doliu național. Ca urmare a protestelor masive care au urmat incendiului, au demisionat pe 4 noiembrie 2015 Victor Ponta, împreună cu guvernul său, și primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.
În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat un număr de 65 de persoane.
A fost cel mai grav incendiu din România dintr-un club de noapte și cel mai grav accident din țară de după anul 1989, depășind după numărul de decese accidentul aviatic de la Balotești din 1995, în care au murit 60 de persoane.
În 2021, 24 de pacienţi cu arsuri grave din România, trataţi în străinătate
Reprezentanţii CNAS au transmis, la solicitarea News.ro că în 2021, 24 de pacienţi care au suferut arsuri grave au ajuns prin transfer pentru tratament în mai multe spitale din străinătate.
Prin comparaţie cu anii precedenţi, este cel mai mare număr de pacienţi înregistrat într-un an faţă de 2015, când a avut loc incendiul din clubul Colectiv.
Astfel, conform unor date furnizate de CNAS, în 2015 au ajuns în spitalele din străinătate 36 de pacienţi, în 2016, 10, 4 în anul 2017, 8 în 2018, 12 în 2019 şi 6 în 2020. Datele pentru anul 2022, aşa cum au explicat reprezentanţii CNAS, încă nu au fost centralizate, acest lucru urmând a fi făcut în prima parte a anului viitor.
7 milioane de euro, facturați României pentru arșii tratați în străinătate între noiembrie 2015 și iulie 2021
În ceea ce priveşte situaţia sumelor facturate, achitate, contestate dar şi neachitate pentru tratamentul pacienţilor arşi acordat în baza documentului portabil S2 /e 112 ( n.red. S2 este fostul formular e112), în perioada 07.11.2015 – 19.07.2021 suma facturată statului român pentru tratamentul arşilor în străinătate este de aproape 7 milioane de euro, au fost achitaţi aproape 5 milioane de euro, mai este de achitat o sumă de aproape 1 milion şi jumătate de euro. Există şi o sumă contestată de aproape 500 de mii de euro.
Reprezentanţii CNAS au explicat News.ro că aceste sume nu reprezintă sumele totale cheluite de statul român cu tratamentele pacienţilor cu arsuri, în străinătate.
În acest sens, „CNAS poate furniza doar datele existente în evidenţele proprii, acestea fiind corespunzătoare sumelor decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Aceste sume nu reprezintă toate sumele cheltuite de statul român pentru persoanele care au suferit arsuri şi pe care autorităţile le-au transferat pentru tratament în străinătate. Baza de date de la nivelul CNAS cuprinde informaţii specifice procedurii de rambursare dintre casele de asigurri de sănătate în calitate de instituţie debitoare sau creditoare după caz şi instituţiile de securitate socială din statele membre ale UE/SEE/Confederaţia Elveţiană”, au explicat oficialii CNAS.
Facturile emise de statele care tratează pacienţi cu arsuri grave transferaţi din România nu cuprind şi informaţii referitoare la unităţile sanitare care au acordat serviciile repective, spun reprezentanţii CNAS. De asemenea, conform acestora, termenul de decontare a acestor facturi de către Statul Român prin instituţiile specifice este de 18 luni de la finele lunii în timpul căreia au fost trimise, şi de 36 de luni dacă există contestaţii.
