Maria (nume fictiv, Newsweek România a decis să-i protejeze identitatea pacientei - n.r.), din București, a aflat că este infectată cu coronavirus în 15 octombrie. Ea s-a testat la cerere, plătind 300 de lei, pentru că a fost contact al unei persoane confirmate. Mai bine de trei zile, Maria a sunat la Direcția de Sănătate Publică București, pentru a anunța că este pozitivă. Nu i-a răspuns nimeni.
Când a sunat la call-center-ul DSP, vocea înregistrată i-a spus să apese pe tasta 1 dacă se simte rău și să sune la ambulanță și pe tasta 2 dacă nu se simte rău, vocea sfătuind-o să stea în carantină.
Maria nu s-a lăsat. A trimis și un email către adresa DSP indicată pentru Sectorul 1, de unde a primit un email cu recomandări, abia la cinci zile de când a aflat că este pozitivă.
I se recomanda să se izoleze separat de familie, să anunțe medicul de familie și firma unde lucra, să sune la 112 dacă starea i se înrăutățește și că, potrivit protocolului INSP, nu beneficiază de testare gratuită pentru COVID decât pacienții contacții direcți care au semne de boală. I se mai spunea să completeze o declarație pe proprie răspundere pentru contacții persoanelor infectate cu coronavirus și să trimită solicitare pentru suspendarea măsurii de izolare cu 48 de ore înainte să expire termenul de 14 zile.
În cele din urmă, Maria a primit un telefon de la DSP abia în 28 octombrie, ca să îi spună că nu mai are nevoie de o decizie de ieșire din carantină, să iasă pur și simplu afară, iar că documentul, necesar pentru a primi concediul medical, urmează să-l primească în decurs de 30 de zile.
Cu alte cuvinte, Maria a avut COVID, s-a vindecat de COVID, iar hârtia de la DSP tot nu a ajuns.
Nici firma angajatoare nu a primit vreo vizită sau vreun telefon de la DSP, ci doar un email, în care companiei i s-au comunicat următoarele:
„-la fiecare caz pozitiv sa se efectueze lista de contacti apropiati pentru a putea stabili o filiatie a cazurilor.
-in ceeea ce priveste atitudinea fata de contactii cazurilor pozitive, se va avea in vedere faptul ca acestia se pot pozitiva de la 2-14 zile de la contact, conform metodologiei INSP.
-in cazul in care testul a fost facut la nivelul unitatii, rezultatul pozitiv va fi comunicat cu celeritate persoanei pozitive, cu mentiunea ca aceasta trebuie sa aduca la cunostinta acest lucru si medicului de familie.
-se vor lua masuri de dezinfectie in toate spatiile in care persoana respectiva si-a desfasurat activitatea sau a avut acces.
-in cadul unitatii se vor respecta masurile de distantare sociala si purtarea echipamentelor de protectie corespunzatoare activitatii prestate.
Pentru orice informatie sau neclaritate puteti accesa site-urile:
https://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii/infectia-2019-cu-ncov
https://dspb.ro/”.
Cum ar trebui să funcționeze DSP-urile în acte
La maxim două ore de la depistarea unui caz pozitiv, trebuie desemnate persoanele care să întocmească lista de contacți direcți și să realizeze anchetele epidemiologice în focare. Acești angajați ai DSP ar trebui să finalizeze această anchetă în maxim 24 de ore. Ancheta în focarul epidemiogic ar trebui să fie încheiată în maxim 72 de ore. DSP-urile pot solicita detașarea de personal medical, dacă nu au suficienți angajați. Cererea se face către Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției, conform Ordinului 1513/2020.
Anchete epidemiologice cu voluntari
Încă din luna martie, de la izbucnirea pandemiei de coronavirus, pacienții, medicii de familie și chiar și DSP-urile au spus că nu au personal suficient pentru efectuarea anchetelor epidemiologice.
În DSP-uri, în prezent, anchetele epidemiologice se bazează pe voluntari: la Constanța, 50 de studenți de la Medicină vor ajuta, în regim de voluntariat, la efectuarea anchetelor epidemiologice, la Târgu Mureș, 39 de studenți vor face acest lucru, iar la Arad mai mulți medici de familie s-au înscris ca voluntari pentru DSP. La București, de la începutul lui noiembrie, funcționează un call-center cu 72 de linii telefonice la care răspund, în regim de voluntariat, studenții de la Facultatea de Medicină.
La Cluj, șeful Direcției de Sănătate Publică, Mihai Moisescu, arăta, într-o declarație din 22 octombrie, de ce DSP-urile sunt depășite de situație: „Sunt foarte multe cazuri. Deci, gândiți-vă puțin că am avut cazuri în care am găsit până la urmă vreo 15 contacți. Nu poți numai să vorbești cu o persoană, dumneavoastră de exemplu, care să spunem sunteți persoana principală. După trebuie să mai vorbesc cu ceilalți 15. Cu toți 15 trebuie să vorbești, și tot mai afli. Toți trebuie luați și tratați în contactul direct și aplicarea măsurilor. Deci dacă avem la ora actuală peste 10.500 de decizii de izolarea și carantinare, din luna iulie, volumul este impresionant și chiar dacă încercăm să ținem pasul, ne dărâmă a doua zi dimineața când vedem rezultatele”, conform Monitorul de Cluj.
Din 12 octombrie, Guvernul României a aprobat suplimentarea cu câte 1.000 de posturi pentru direcțiile de sănătate publică și pentru serviciile de ambulanță, prin modificarea HG 144/2010. Spre exemplu, în București, în urmă cu doar trei zile, DSP București a anunțat că angajează: doi medici de medicină generală, un stomatolog, un bilog, șapte asistenți medicali, un inspector debutant. Încă nu au fost publicate rezultatele.
În august, în DSP-uri erau angajate 3.500 de persoane, atunci fiind detașați încă 895 de medici și asistenți școlari, deci, în total, 4.395 de persoane, care ar trebui să gestioneze, în prezent, circa 10.000 de cazuri noi/ zi. Doar persoanele infectate, fără contacte.
Profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheș, de la Universitatea Babeș-Bolyai, explica, într-o declarație pentru Newsweek România, că „nu putem aștepta să ținem un sistem întreg de sănătate cu voluntari”.
„Sunt alte țări în care s-au alocat mii de persoane pentru anchete epidemiologice, s-au suplimentat cu ce a fost nevoie, eu când aud argumentul că „sunt voluntari la DSP București, sunt voluntari la DSP Cluj” ... situația asta va mai ține cel puțin până la finalul anului viitor, nu o să stea zilnic să facă asta, timp de un an sau de doi ani. Nu putem aștepta să ținem un sistem întreg de sănătate cu voluntari”, explica profesorul Cherecheș.
