Casa Asigurării Șpăgilor de milioane de euro

La celălalt capăt al lanțului medical, adică la cel mai mare plătitor al serviciilor și achizițiilor, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, sumele considerate de procurori ca provenind din corupție sunt amețitoare.

Unul din foștii directori ai CNAS, Lucian Duță, „ar fi primit o mită de 6,3 milioane de euro cash sau direct în contul din Elveţia al unei firme off-shore înregistrată în Charleston, Saint Kitts & Nevis din Antile (Caraibe), se arată în rechizitoriul DNA“, potrivit G4 Media.

Duță a fost trimis în judecată de DNA la sfârșitul lui 2018 pentru luare de mită în formă continuată. Sursa citată mai arată că „ar fi primit 800.000 de euro cash şi 5.500.000 de euro în cont.

Cash-ul l-ar fi primit personal într-un garaj, într-o sală alăturată biroului de la CNAS, despre care susţinea că ar fi fost protejată împotriva înregistrărilor sau într-un apartament vecin şi care nu era pe numele lui, se arată în rechizitoriu“.

Mita ar fi reprezentat un comision de 10% din valoarea contractelor IT acordate de CNAS companiilor Hewlett Packard și Siveco România.

Unul dintre contractele pentru care s-ar fi „cerut comision“ datează din aprilie 2012 și are ca obiect implementarea Cardului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate în valoare de peste 87 milioane de lei.

Un dosar care stă la DNA din 2016

Uneori, cercetații și inculpații DNA se întâlnesc în micul nostru sistem de sănătate. În iulie 2019, de exemplu, Sorina Pintea l-a propus director la CNAS pe Vasile Ciurchea, care mai fusese anterior de două ori în aceeași funcție (2007 – 2009, 2014 – 2016).

Conform unui comunicat al DNA din 2016, „În perioada 2007-2009, între CNAS și HP România S.R.L au fost încheiate mai multe acte adiționale la un contract de informatizare a instituției, prin care au fost achiziționate servicii suplimentare de asistență tehnică și instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) și pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) la prețuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiționale acte și de 760/zi-om, în cazul unui alt act adițional, dintre cele care fac obiectul prezentului dosar.

Din probele administrate a rezultat că aceste acte adiționale au fost încheiate în următoarele condiții: fără să se aplice o procedură de achiziție conform legii;

CNAS a acceptat propunerile SC HP ROMÂNIA fără o analiză proprie a necesarului și a prețului ofertat, fără o negociere reală și fără o fundamentare a tarifului din partea furnizorului, ofertele SC HP ROMÂNIA SRL nu au fost analizate în cadrul Comisiei de negociere/de analiză și evaluare tehnico-economică de optimizare a SIUI, aceste servicii au fost subcontractate până la prestatorii direcți, la prețuri din ce în ce mai mici, astfel încât pentru serviciile efectiv efectuate, prestatorii au încasat cel mult 200 de euro/zi-om.

Se estimează că, prin contractarea, presupus nelegală, a serviciilor adiționale, a fost creat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro inclusiv TVA (reprezentând diferența între valoarea serviciilor facturate de SC HP ROMÂNIA SRL și costul real al acestor servicii de 200 euro/zi-om), bani care ar fi fost plătiți de CNAS în mod nelegal.

Referitor la persoanele responsabile pentru crearea acestui prejudiciu, din actele efectuate de procurori a rezultat că acestea sunt, pe de o parte, angajații CNAS care au semnat aceste acte diționale și, pe de altă parte, societatea HP România SRL care, în oferta sa adresată CNAS, a solicitat un preț supraevaluat și nefundamentat“.

Suspecți în dosar sunt considerați atât Ciurchea, cât și Irinel Popescu, alt fost director al CNAS, însă cazul nu a fost trimis nici azi în judecată.

Îngrijiri fictive la domiciliu de zeci de milioane

Că sistemul este corupt până în măduvă o arată și cazul decontărilor fictive, în care DNA a trimis în judecată zeci de angajați ai CNAS în 2018, conform unui comunicat al instituției: „Un grup de firme care ofereau îngrijiri medicale la domiciliu aflate în conivență infracțională cu funcționari ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S) și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a municipiului București (C.A.S.M.B.) au transformat îngrijirile medicale la domiciliu într-o afacere profitabilă cu desconsiderarea totală a legii și a drepturilor pacienților, modalitatea de operare fiind următoarea: obținerea de C.N.P.-uri și de acte medicale de la persoane asigurate la C.A.S.M.B., folosirea acestora pentru întocmirea în fals a dosarelor de solicitare de îngrijiri medicale la domiciliu, depunerea dosarelor la C.A.S.M.B. de către persoane neîmputernicite, folosirea frauduloasă a cardurilor de sănătate cu prilejul semnării electronice a serviciilor medicale pentru decontarea unor servicii medicale neprestate sau prestate în condiții nelegale, transmiterea online a unor date false în sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate (S.I.U.I.).

Sumele de bani decontate nelegal de la C.A.S.M.B. au fost delapidate de administratorii furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu, fiind cheltuite în interes personal și pentru plata membrilor grupului infracțional.

Protecția grupării era asigurată de persoane din conducerea celor două instituții care, deși erau la curent cu activitățile nelegale, refuzau să facă verificări și ca urmare să dispună sancțiuni.

Un aspect particular al prezentei grupări infracționale l-a constituit sentimentul de temere generat în rândul funcționarilor publici și al furnizorilor de servicii medicale din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, stare indusă de conducerea C.A.S.M.B. și C.N.A.S., care a profitat de faptul că ei fac legile și tot ei le și aplică, că pot elimina de pe piață orice furnizor care nu respectă regula de a nu vorbi despre fraudele din sănătate, că pot concedia orice funcțio-nar public care nu se supune orbește scopurilor grupării. (...)

Astfel, C.A.S.M.B a făcut plăți care nu li se cuveneau celor 31 de firme, în cuantum total de 20.040.591 lei (corespunzătoare celor 564 raportări de servicii medicale ale acestora).

Deși au avut cunoștință de activitățile infracționale, inculpatul Burcea Marian, președinte al C.N.A.S., a cerut funcționarilor cu atribuțiilor de control să nu mai aplice legile în vigoare – sancțiunile prevăzute în Contractul-cadru aprobat prin hotărâre de guvern și să facă mai mult muncă de prevenție“.