Un aspect pozitiv al crizei cauzate de pandemia COVID-19 este faptul că, în perioada de carantină și post-carantină, populația României a consumat o cantitate mai mare de alimente de casă. A existat, de asemenea, o creștere a consumului de fructe și legume și o tendință de scădere a consumului de dulciuri, chipsuri și gustări, arată studiul „Impactul carantinei Covid-19 asupra stilului de viață și a tiparelor dietetice în rândul populației din România”.
23,4% dintre românii care au participat la cercetare au declarat că au consumat produse dulci zilnic, 29,2% au consumat de obicei produse dulci mai mult de două ori pe săptămână și doar 19,1% dintre respondenți au declarat că au tendința de a consuma produse dulci destul de rar.
27,6% dintre respondenți au consumat de obicei mai mult de două porții pe săptămână de paste, orez și cereale și doar 9,4% dintre respondenți au consumat zilnic această categorie de alimente.
Citește și: STUDIU Peste o treime din oameni, afectați de anxietate și depresie în timpul pandemiei
Rația zilnică de pâine este în principal între 1 și 4 felii de pâine zilnic pentru 52,3% dintre respondenți, ceea ce reprezintă un consum moderat.
24,7% dintre subiecți au consumat rar pâine, iar restul, 23% dintre respondenți, au avut tendința de a consuma zilnic, în general, o cantitate mai mare de pâine.
Jumătate dintre români susțin că nu beau mult alcool
Cercetăriii de la Universitatea de Medicină și Farmacie din București, Universitatea Ovidius din Constanța și Universitatea Transilvania din Brașov menționează că studiul are limitări legate de utilizarea chestionarului auto-raportat și de proiectarea transversală a studiului, care poate duce la raportarea greșită a datelor.
„Informațiile studiului au fost obținute după carantină și, deși comparațiile sunt esențiale pentru a face inferențe, observațiile, concludente sunt dificil de tras. Cu toate acestea, numărul subiecților înscriși în studiu nu a fost la fel de mare ca în alte studii din alte țări, poate din cauza celei mai puternice și dificile situații din țara noastră din martie până în mai”, menționează profesoriii.
49,8% dintre respondenți au declarat că au consumat foarte rar sau deloc băuturi carbogazoase, în timp ce 17,8% dintre respondenți obișnuiau să consume zilnic una sau mai multe porții de băuturi carbogazoase înainte de pandemie.
În ceea ce privește obiceiul de a consuma alcool, s-a observat o tendință descrescătoare a consumului ca și în cazul consumului de băuturi carbogazoase.
Astfel, 59,1% dintre respondenți au avut tendința de a consuma alcool foarte rar sau deloc și doar un procent mic de respondenți (8,7%) au avut tendința de a consuma alcool zilnic.
Laptele sau produsele lactate au fost preferate de 36,3% dintre respondenți, 33,2% dintre subiecți au declarat că consumă de obicei mai mult de două porții de produse lactate pe săptămână și 8,6% au consumat-o rar sau deloc.
Majoritatea respondenților au spus că au consumat de obicei 1-2 ouă pe săptămână și doar 15% au consumat foarte rar.
Carnea de pasăre, preferată
37,1% dintre respondenți au consumat zilnic carne, 39,8% dintre respondenți au consumat carne mai mult de două ori pe săptămână și 13,9% au consumat carne de două ori pe săptămână.
Există, de asemenea, persoane care au mâncat rar carne, o dată pe săptămână (5,3%) sau rareori sau deloc (3,9%).
65% dintre respondenți au mâncat carne de pasăre, 22% dintre respondenți au mâncat carne de porc, 7% din respondenții au mâncat pește sau fructe de mare și doar 3,5% carne de vită.
Deși doar 25,6% dintre subiecți au declarat că au consumat mai multe alimente în timpul perioadei de blocare, percepția asupra creșterii greutății corporale a fost găsită într-un procent mai mare de respondenți, respectiv 39,1%, menționează studiul.
„Acest lucru se poate explica că în perioada de carantină, cu restricții de deplasare și lipsa activității fizice, necesarul de energie al organismului a fost mai mic decât aportul caloric oferit de consumul de alimente, care a rămas constant”, arată cercetătorii.
Studiul s-a desfășurat sub forma unui sondaj public realizat în perioada 8 iulie - 26 iulie 2020, la care au participat 805 persoane adulte, atât din mediul rural (180) cât și din mediul urban (625), care au completat chestionarul.
Acesta a fost diseminat în mediul online și a cuprins un număr de 42 întrebări structurate în următoarele secțiuni: date personale (vârstă, sex, ocupație, mediul de proveniență rural/urban), date antropometrice (înălțime, greutate), obiceiuri alimentare curente, modificări ale stilului de viață.
________________
Articol realizat cu sprijinul paginii Știință și Comunicare.
