Medicii din Iaşi reacţionează după decizia Ministerului Sănătăţii de a permite achiziţionarea de antibiotice din farmacii, pentru un tratament de cel mult 48 de ore, „în cazuri de urgenţă”.
Ce spun medicii despre eliberarea antibioticelor fără rețetă: „O bombă”
Prof.dr. Doina Azoicăi, medic epidemiolog, profesor al UMF Iaşi şi fost preşedinte al Societăţii Române de Epidemiologie, s-a declarat consternată de decizia Ministerului Sănătăţii pe care spune că nu o înţelege din punct de vedere logic, practic sau ştiinţific.
„Unde este consecvenţa de a lupta împotriva abuzului de antibiotice, când prin această măsură putem spune că îl putem favoriza, dacă populaţia este liberă, pentru 48 de ore, să administreze un antibiotic pe care un farmacist nu are nicio competenţă să îl recomande?
Ideea aceea că există 20 de antibiotice, pe o listă de urgenţă, care nu ar induce rezistenţă bacteriană, să îmi fie cu iertare, dar eu nu am înţeles substratul ştiinţific la afirmaţia asta. Adică pot da Augmentin 2 zile şi apoi să mă răzgândesc? Ce înseamnă urgenţă pentru antibiotice?”, se întreabă prof.dr. Doina Azoicăi.
Aceasta a explicat că nu poţi să mai ai pretenţia ca populaţia să fie conştientă de riscurile consumului de antibiotic atunci când există încetăţenită de zeci de ani de zile ideea că „dacă luăm antibiotic ne trece”.
Mai ales acum, când pot fi luate fără reţetă. Epidemiologul spune că recomandarea unui antibiotic este o chestie extrem de delicată, cu atât mai mult în regim de urgenţă, trebuie făcută doar de un medic care să estimeze care e clasa de antibiotic sau care este antibioticul potrivit pentru a ameliora o anumită afecţiune. Şi, oricum, „în 48 de ore nu poţi face nimic, doar să ameţeşti agentul patogen”.
Farmaciştii nu pot pune diagnostice şi stabili tratamente cu antibiotic
Prof.dr. Doina Azoicăi a explicat că farmaciştii, deşi urmează o facultate extrem de încărcată, cu materie mai grea decât cea de la Medicină Generală, nu au formarea de a pune un diagnostic prezumtiv şi să facă o recomandare de antibiotice. Aceasta spune că un astfel de act medical nu ar fi doar de competenţa medicilor, în general, ci de competenţa profesioniştilor buni şi bine pregătiţi
„Antibioterapia de primă intenţie este foarte dificil de estimat. Când ai o antibiogramă în faţă, te uiţi pe ea, vezi sensibilităţi la anumite tipuri de antibiotic şi rezistenţa la altele şi ştii cum să prescrii. Dar terapia de primă intenţie trebuie să fie un cumul de elemente care să mă ducă la ideea de a începe cu un produs, cum e Augmentinul.
Şi dacă e o urgenţă şi dau Augmentin fără a fi nevoie, s-ar putea să nu fie salvator. Dar, mai important, dacă e o urgenţă, du-te la Urgenţe! Înseamnă că nu e o problemă legată de antibioterapie, sunt dezechilibre mai mari la mijloc”, a punctat prof.dr. Doina Azoicăi.
Un antibiotic prescris greşit poate pune viaţa în pericol
Aceasta explică faptul că sunt şi riscuri directe asupra pacienţilor prin consumul de anumite tipuri de antibiotice. Dincolo de creşterea rezistenţei la antibiotice şi dezvoltarea unor boli care nu vor putea fi tratate.
Spre exemplu, dacă un pacient are o astfel de urgenţă, se prezintă la farmacie, ia 2 zile antibiotice şi apoi ajunge la spital, unde i se recoltează produs biologic pentru a se crea culturi, în încercarea determinării bacteriei care-l afectează.
Doar că 2 zile de antibiotic cu spectru larg sunt suficiente ca în culturile respective să nu crească nimic şi medicii nu vor şti care e tratamentul ce va trebui administrat.
Citește mai multe pe Ziarul de Iași.
