Sezonul de toamnă-iarnă este o perioadă grea pentru sănătatea publică. Gripa și covidul circulă în același timp și infectează mii de oameni.
Unii ajung în stare gravă la spital și mulți nu supraviețuiesc.
Dr. Ștefan Dascălu, cercetător român la Universitatea Oxford din Marea Britanie, a explicat că de ambele boli se poate muri.
Cele mai periculoase boli care circulă acum în România. Cercetător: ”De ambele se poate muri”
Omul de știință a explicat într-un interviu pentru Newsweek România că nu se poate vorbi despre unul dintre cele două virusuri ca fiind mai puțin sau mai mult periculos ca celălalt. Ambele au risc de deces. Ne putem apăra prin vaccin, pentru că în prezent există seruri pentru ambele tipuri de virus.
Newsweek România: În momentul acesta am putea să spunem care este mai periculos dintre cele două virusuri: covidul sau gripa?
Dr. Ștefan Dascălu, cercetător la Universitatea Oxford din Marea Britanie. Nu cred că ar trebui să zicem că una e mai periculoasă ca alta. De ambele boli se poate muri. Am văzut acest lucru foarte bine.
Din fericire, forma actuală de COVID este una mult mai blândă față de ce am avut la începutul pandemiei și, practic, din această cauză mortalitatea a scăzut mult sub ceea ce a fost înainte.
Gripa, din păcate, rămâne un pericol foarte mare, oamenii mor de gripă și în ziua de astăzi nu este o boală ușoară, dar spre deosebire de COVID, față de gripă, organismul nostru are o apărare, pentru că noi am fost expuși sezonier și/sau prin vaccinare, la aceste tulpini și, practic, anticorpii și răspunsul imunitar reușesc să ne apere.
Citește și: A apărut ”Pirola”, o nouă variantă de COVID. Cercetător: ”Ne aștepăm la o creștere a spitalizărilor”
Acest lucru este valabil chiar dacă nu mai întâlnim acel agent infecțios timp de foarte mult timp și ne referim chiar la câțiva ani. Dar organismul nostru a avut o imunitate bazală față de gripă. Față de COVID nu a avut și dovada este, din păcate, mortalitatea foarte crescută pe care am văzut-o în vârfurile valurilor pandemice de la începutul pandemiei COVID-19.
Dr. Ștefan Dascălu, cercetător în imunologie și epidemiologie teoretică, Universitatea Oxford Foto: Facebook/ Ștefan Dascălu
Problema cu gripa este alta. Pentru că are o mutagenicitate mult mai mare decât virusul COVID, potențialul ca o nouă tulpină pandemică de gripă să apară este foarte mare.
Tocmai din acest motiv, când apar focare, de exemplu, de gripa aviară, care este o formă de gripă care circulă în păsări, infecțiile pot să sară cu ușurință la om și se poate transmite la oameni. Noi, nefiind adaptați, nu avem expunerea la gripa aviară pe care o avem la gripa sezonieră care circulă la oameni și astfel consecințele sunt mult mai mari.
Potențialul pandemic al gripei nu este unul de neglijat și în același timp mortalitatea pe care o poate cauza o tulpină de virus gripal la care organismele noastre nu au fost expuse este foarte mare.
Newsweek: Au cercetătorii în atenție vreo mutație nouă de gripă în acest moment?
Dr. Ștefan Dascălu: De la gripa sezonieră mai puțin. Virusurile sezoniere suferă mutații în mod continuu astfel că, de la an la an este făcută o actualizare al vaccinului gripal pentru a corespunde cu tulpinile care se află în circulație.
Din acest motiv, vaccinarea antigripală nu este una care se realizează o dată sau de două ori în viață, în mod ideal, cum este administrarea celui pentru virusul rujeolei, care, din fericire pentru noi, o singură expunere reușește să stimuleze răspunsul nostru imunitar și să ne ofere protecție pentru întreaga viață.
Citeşte şi: Raport declasificat al serviciilor secrete americane. Unde a izbucnit, de fapt, pandemia de Covid-19
Virusul gripal, spre deosebire de rujeolă, reușește să evadeze răspunsul nostru prin anticorpi și astfel să ne cauzeze, din nou, o formă de boală.
Observăm, în mod similar, că și virusul COVID, din păcate, are această tendință de evadare a răspunsului la anticorpi. Vedem valurile epidemice care continuă și în prezent, chiar la o rată mult mai mare decât ne-am fi așteptat înainte.
Dar aici intervine și faptul că virusul nu a mai circulat în populație până acum și această ciclicitate sezonieră încă nu s-a stabilizat. Până când acest lucru se va face, virusul COVID, din păcate, se va răspândi în continuare, va cauza diverse forme de boală, dar, sperăm noi, nu atât de severe cum au fost înregistrate la începutul pandemiei.
Newsweek: Pe lângă Pirola, BA.2.86, mai există o altă variantă a coronavirusului care să fie supusă atenției specialiștilor?
Dr. Ștefan Dascălu: Nu există tulpini sau dacă există, acestea încă nu au fost identificate, sperăm noi, că nici nu vor mai exista în viitor. Dar nu avem motive să credem că va veni o nouă variantă Delta a virusului COVID, cel puțin în viitorul apropiat, tocmai pentru că formele de boală și monitorizarea la nivel global nu indică astfel de lucruri.
Citeşte şi: „Covid lung”. Ce face boala din cel infectat. Cercetătorii încearcă să afle care sunt remediile
Newsweek: Vaccinurile pentru Covid și gripă se pot administra în același timp?
Dr. Ștefan Dascălu: Nu există nicio contraindicație din această perspectivă. Sistemul imunitar se dezvoltă independent în ambele administrări ale vaccinului. Nu trebuie așteptat un X număr de zile între ele, cel puțin în cazurile normale. Desigur, anumiți pacienți cu anumite comorbidități trebuie să urmeze sfatul medicului și cum trebuie administrate aceste vaccinuri pentru cazurile lor specifice. Dar în general, pentru un individ sănătos care s-a mai vaccinat și / sau a fost expus la boală, nu există contraindicații.
Câte cazuri de gripă au fost confirmate până acum în sezonul de toamnă - iarnă
Conform celui mai recent raport al Institutului Național de Sănătate Publică, în săptămâna 13.11.2023 – 19.11.2023 (S46/2023) au fost raportate următoarele:
- 79.117 cazuri de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS și pneumonii), înregistrându-se cu 18.4% mai puține cazuri comparativ cu aceeași săptămână a sezonului precedent (96.996) și cu 14% mai multe cazuri comparativ cu săptămâna anterioară (69.391)
- 125 cazuri de gripă clinică la nivel național, comparativ 430 cazuri în aceeași săptămână a sezonului precedent.
- În săptămâna 13.11.2023-19.11.2023 (S 46) a inceput supravegherea Infecțiilor Respiratorii Acute Severe (SARI). Au fost înregistrate două cazuri, cu două mai puțin față de aceeași perioadă a sezonului precedent.
Foto: Freepik.com
- au fost raportate trei cazuri de gripă confirmată de laborator (1 cu virus A nesubtipat, 1 cu virus AH1 și 1 cu virus gripal B).
De la începutul sezonului au fost raportate:
- 17 cazuri de gripă confirmate de laborator, din care:
- 4 cazuri cu virus gripal AH1
- 4 cazuri cu virus gripal AH3
- 5 cazuri cu virus gripal B
- 4 cazuri cu virus gripal A nesubtipat
- 1 co-infecție de virus gripal cu SARS-CoV-2.
Până în acest moment nu a fost comunicat niciun deces confirmat cu virus gripal.
Până la data de 19.11.2023 au fost înregistrate în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) un număr de 870.880 persoane vaccinate antigripal, din care 851.690 din grupele populaționale care beneficiază de decontare în regim compensat.
Peste 3.500.000 de români, infectați până acum cu COVID
Cel mai recent raport Covid-19 transmis de Ministerul Sănătății arată că în intervalul 13 - 19 noiembrie 2023 au fost înregistrate 1305 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19).
423 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.
Foto: Freepik.com - rol ilustrativ
Până în prezent, pe teritoriul României, au fost înregistrate 3.502.498 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. Incidența înregistrată la 14 zile este de 0.14.
În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 în prezent este 390. De asemenea, la ATI, sunt internate 46 persoane.
În intervalul 13.11.2023 (10:00) – 19.11.2023 (10:00) au fost raportate de către INSP 23 decese (11 bărbați și 12 femei). În total, în România, au murit de COVID 68.613 de persoane.
În intervalul 13 - 19 noiembrie 2023 au fost efectuate 2.647 teste RT-PCR și 19.065 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.959.913 teste RT-PCR și 14.357.155 teste rapide antigenice.
