„Conceptul că este necesară o anumită doză de patogen – un organism care provoacă boală – pentru a genera o infecție a fost demonstrat în cazul multor virusuri, ca virusul gripal, al varicelei și altele” explică Erin Bromage, conferențiar de biologie la Universitatea din Massachussetts. „Dacă țintești un organism cu o doză suficient de mică, acesta va fi capabil s-o suporte fără a se îmbolnăvi deloc. Dar la o doză mare de patogeni, o infecție se va instala și organismul poate sucomba. Așa că doza virală este cu adevărat importantă”.
Nu este necesar un anumit număr de particule virale pentru a infecta o celulă – doar cresc șansele ca una din acele particule să pătrundă în celulă și s-o infecteze, inițiind reacția în lanț.
De asemenea, contează și cantitatea virală primită într-o anumită perioadă de timp. „De aceea sunt probabil mai vulnerabili șoferii de autobuz sau personalul din secțiile de urgență, de exemplu. Pentru că sunt expuși la doze mai mari, sau pentru că sunt într-un mediu unde sunt expuși mult timp și primesc o cantitate mai mare.”
La jumătatea lunii octombrie, Centrul american pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) a schimbat definiția „contactului apropiat” pentru a include scurte expuneri multiple care însumează 15 sau mai multe minute cu o persoană infectată.
Riscul de infectare depinde și de fiziologia gazdei potențiale, ca și de obiceiurile și deprinderile sanitare personale cum sunt fumatul, dieta, activitatea fizică și somnul. O persoană fragilă poate fi îmbolnăvită de o doză mai mică de virus, iar una sănătoasă are nevoie de o cantitate mai mare pentru a se infecta.
