Epidemiologul Monica Gandhi scrie în ediţia din 8 septembrie a The New England Journal of Medicine, împreună cu colegul său de la Universitatea California din San Francisco, George W. Rutherford, că purtarea generalizată a măştii de protecţie ar putea acţiona ca o formă de „variolizare” şi imunizare a unei părţi a populaţiei, până la apariţia unui vaccin, scrie publicația Le Monde, citată de news.ro.
Termenul „variolizare”, avansat de cei doi, a apărut la începutul secoluluial XVIII-lea, atunci când această tehnică, importată din Orient, s-a dezvoltat în Europa ca mijloc radical de imunizare împotriva variolei, o boală extrem de contagioasă, care se transmite pe cale respiratorie (salivă, aerosoli).
Metoda constă în aplicarea de puroi de la bolnavi în cicatrice ale persoanelor sănătoase, în speranţa ca acestea să dezvolte forme atenuate ale bolii, imunizându-le în viitor.
„Acest lucru a funcţionat destul de bine”, declară profesorul de istoria sănătăţii Patrick Zylberman. ”Numai că exista riscul legat de contaminarea persoanelor astfel infectate în mod voluntar”, adaugă el, precizând că s-au întregistrat şapte-opt decese la 1.000 de persoane inoculate.
”Variolizarea a fost oprită pentru că s-a observat că toată lumea acţionează în mod diferit la agenţi infecţioşi şi că se omorau mai muţţi oameni decât se salvau”, subliniază directorul însărcinat cu Cercetarea la INSERM Frédéric Altare.
Variolizarea a fost abandonată în favoarea primelor vaccinuri, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, mai puţin riscante, întrucât pun organismul în contact cu un vorus atenuat sau doar cu o parte a virusului.
”Noi folosim termenul «variolizare» drept metaforă, pentru că nu sugerăm ca oamenii să fie infectaţi în mod voit cu SARS-CoV-2”, aşa cum s-a întâmplat cu variola, subliniază Monica Gandhi.
”Sugestia noastră este că măştile reduc inocularea virală sau doza (cantitatea de virus la care se expune purtătorul măştii), iar măştile vor creşte proporţia infectărilor asimptomatice”, precizează ea.
