Substanțele toxice poluante au un efect negativ major asupra viețuitoarelor acvatice.
Sunt afectate speciile de alge sau pești, prin interferențe cu metabolismul celular, cantitatea de oxigen și capacitatea de utilizare a acestuia.
Toate acestea determină reducerea numărului de specii acvatice și modificarea, în timp, a echilibrului natural al ecosistemelor, cu urmări greu de anticipat, dar mai ales dificil de corectat.
Plasticul
În apele Mării Negre au fost identificate microparticule de plastic atât în largul mării, cât și la adâncimi foarte mari, ceea ce demonstrează că avem de a face cu un fenomen susținut și grav, care a modificat ecosistemul actual.
Microparticulele de plastic sunt preluate de speciile marine, iar ulterior acestea vor ajunge în alimentația omului.
Studiile actuale au arătat în mod clar că în materialele fecale ale indivizilor sănătoși există excretate microparticule de plastic, ceea ce susține faptul că omul este expus în mod cotidian la acest nou tip de toxic.
În plus, biopsiile intestinale au identificat prezența microparticulelor de plastic în mucoasa digestivă. În multe cazuri, aceste particule erau impactate în mod mecanic la acest nivel, fiind însoțite de zone de inflamație perile-zională.
S-a conturat ideea conform căreia prezența acestor particule străine poate iniția procesul inflamator local.
De aici a fost doar un pas în realizarea unor corelații cu bolile digestive actuale, din ce în ce mai frecvente, printre care: bolile inflamatorii intestinale, boli alergice și intoleranțe digestive, sindromul de colon iritabil sau chiar cancerele de tub digestiv.
O certitudine dovedită științific este legată de faptul că structura microscopică a acestor microparticule de plastic le transformă în transportori pentru o serie de alte toxice: metale grele, pesticide, coloranți etc.
Citește și De ce este Marea Neagră cea mai poluată din Europa
Mercurul
Un alt element poluant identificat este reprezentat de metalele grele. Dintre acestea mercurul merită o atenție deosebită.
Mercurul este supus la două fenomene importante: primul este bio-accelerarea, iar al doilea este bio-acumularea.
Bio-accelerarea determină acumulare de cantități din ce în ce mai mari, proporționale cu nivelul de evoluție trofică a speciei marine.
Bio-acumularea se referă la speciile terminale care consumă animalele contaminate. Omul reprezintă treaptă finală a bio-acumulării.
Acest fenomen ne explică de ce omul acumulează permanent metale grele, în cadrul expunerii cotidiene, iar, la un moment, acest nivel devine critic pentru unele aparate și sisteme.
În cazul mercurului este afectat cu precădere sistemul nervos central prin inactivarea aparatului enzimatic, în special acele enzime care conțin grupări tiolice.
Sunt peste 40 de enzime inactivate de prezența metil-mercurului. Expunerea omului la mercur a fost corelată cu o serie de patologii cronice degenerative: boli neurologice, cardiovasculare, neoplazii.
Antibioticele
Un alt element de îngrijorare este reprezentat de prezența antibioticelor în apele mărilor. Acest nou tip de poluant a intrat sub lupa oamenilor de știință în momentul în care am înțeles faptul că utilizarea antibioticelor în exces pentru tratamentul unor afecțiuni determină o reacție de apărare din partea bacteriilor care încearcă să scape de acțiunea bactericidă sau bacteriostatică a acestor substanțe.
Acest fenomen poartă numele de rezistență bacteriană și reprezintă mecanismul de salvare al microorganismelor în fața acțiunii antibioticelor.
Pentru a scapa, bacteriile și-au dezvoltat, spre exemplu, pompe de reflux, care elimină din interiorul bacteriei substanța antibiotică.
Altele și-au inițiat o serie de modificări genetice, astfel încât să își schimbe structura membranei celulare bacteriene și în acest fel să își „ascundă“ locurile unde ar putea acționa antibioticul.
Omenirea a utilizat în exces antibiotice pentru tratamentul unor maladii, cel mai adesea fără prescripție medicală și într-un mod total nejustificat.
Pentru reducerea consumului de antibiotice s-a introdus eliberarea acestora numai cu prescripție medicală. Într-adevăr s-a înregistrat o scădere importantă a consumului de antibiotice la nivel mondial. Însă au apărut alte elemente de îngrijorare.
Utilizarea antibioticelor pentru prevenirea îmbolnăvirii animalelor de crescătorie este un exemplu bine cunoscut.
Având în vedere necesitatea creșterii de animale în spații limitate (hale industriale), riscul de apariție a unor maladii era un risc pe care nimeni nu dorea să și-l asume. Atunci au fost introduse antibioticele în hrana animalelor.
Însă această practică presupune administrarea unor cantități mici de antibiotic, care practic nu sunt capabile să atingă niveluri plasmatice curative, adică care să poată elimina bacteriile.
Aceste nivele situate sub cele terapeutice au permis contactul bacteriilor cu o cantitate insuficientă de antibiotic și în acest mod le-a oferit posibilitatea unică acestora de a dezvoltă mecanisme de scăpare.
Aceste mecanisme stau la baza rezistenței pe care bacteriile au dobândit-o în timp și care astăzi crează enorme probleme de tratament al pacienților.
Citește și De ce este Marea Neagră cea mai poluată din Europa
Deja există bacterii multi-rezistente, care abia mai pot fi eliminate, existând sensibilitate doar la un singur antibiotic.
Prezența de antibiotice în Marea Neagră reprezintă un fenomen similar, care accentuează și continuă procesul de creștere a rezistenței bacterine la antibiotice al bacteriilor.
Gravitatea acestei realități derivă din faptul că bacteriile dezvoltă rezistență bacteriană într-un ritm mult mai rapid decât capacitatea omului de a dezvolta noi molecule antiobiotice.
Dacă dobândirea rezistenței bacteriene va continua în acest ritm, în numai câțiva ani lumea medicală se va afla în situația gravă și fără ieșire în care nu vom mai putea trata unele infecții bacteriene.
Măsurile de reducere a poluării apelor mărilor și oceanelor trebuie să fie imediate, susținute și brutale.
În lipsa unor măsuri reale și aplicabile, dincolo de discuțiile sterile și de imagine ale oamenilor politici mondiali, în scurt timp omenirea se va afla în fața unui blocaj toxic cu efecte negative majore, capabil chiar să schimbe genomul uman și să pună în pericol evoluția speciei umane.
Citește și De ce este Marea Neagră cea mai poluată din Europa
Dr. Radu Țincu este medic primar ATI și șef lucrări la UMF „Carol Davila“
