În ultimii ani, cercetările științifce din domeniul sănătății s-au concetrat pe găsirea unei legături dintre restricția calorică și lungirea duratei de viață la oameni. De asemenea, oamenii de știință încearcă să găsească o legătură și între postul intermitent și longevitate.
Dacă supuneți un șoarece de laborator la o dietă, reducând aportul caloric al animalului cu 30-40%, acesta va trăi, în medie, cu aproximativ 30% mai mult, conform unui articol al publicației The New York Times.
Citește și: Postul intermitent ”16:8” periculos pentru sănătate? Are ”efecte pozitive pe termen scurt. Și apoi?”
Restricția calorică, așa cum se numește din punct de vedere tehnic intervenția, nu poate fi atât de extremă încât animalul să fie subnutrit, dar ar trebui să fie suficient de agresivă pentru a declanșa unele schimbări biologice cheie.
Oamenii de știință au descoperit acest fenomen pentru prima dată în anii 1930, iar în ultimii 90 de ani a fost reprodus la specii de la viermi la maimuțe.
Animalele cu restricții calorice aveau mai puține șanse de a dezvolta cancer
Studiile ulterioare au constatat, de asemenea, că multe dintre animalele cu restricții calorice aveau mai puține șanse de a dezvolta cancer și alte boli cronice legate de îmbătrânire.
Citește și: Cât de periculoasă este de fapt sarea pentru sănătate? Ce se întâmplă dacă nu o consumi deloc
Dar, în ciuda tuturor cercetărilor pe animale, rămân multe necunoscute. Experții încă dezbat modul în care funcționează și dacă contează mai mult numărul de calorii consumate sau fereastra de timp în care acestea sunt consumate (cunoscută și sub numele de post intermitent).
Este încă incert dacă a mânca mai puțin îi poate ajuta pe oameni să trăiască mai mult. Experții în îmbătrânire sunt renumiți pentru că experimentează pe ei înșiși cu diferite regimuri alimentare, dar studiile reale de longevitate sunt puține și dificil de realizat, deoarece durează mult timp.
De ce ar crește longevitatea prin reducerea caloriilor?
Oamenii de știință nu știu exact de ce mâncând mai puțin ar determina un animal sau o persoană să trăiască mai mult, dar multe ipoteze au o înclinație evoluționistă. În sălbăticie, animalele trec prin perioade de ospăț și foamete, la fel ca și strămoșii noștri umani.
Citește și: Cum să nu te îngrași de sărbători. 10 de sfaturi de care trebuie să ții seama
Prin urmare, biologia lor (și, probabil, a noastră) a evoluat pentru a supraviețui și a prospera nu numai în timpul anotimpurilor de abundență, ci și în anotimpurile de lipsuri.
O teorie este că, la nivel celular, restricția calorică face ca animalele să fie mai rezistente la factorii de stres fizic.
De exemplu, șoarecii cu restricție calorică au o rezistență mai mare la toxine și se refac mai repede în urma unei leziuni, a declarat James Nelson, profesor de fiziologie celulară și integrativă la Universitatea din Texas, din San Antonio.
Consumul de mai puține calorii încetinește metabolismul
O altă explicație implică faptul că, atât la oameni, cât și la animale, consumul de mai puține calorii încetinește metabolismul.
„Cu cât trebuie să faci corpul tău să metabolizeze mai puțin, cu atât poate trăi mai mult”, a declarat Dr. Kim Huffman, profesor asociat de medicină la Duke University School of Medicine, care a studiat restricția calorică la oameni.
Citește și: Secretul tinereții veșnice, găsit în sângelor celor care au 100 ani? Ce i-a uimit pe cercetători
De asemenea, restricția calorică forțează organismul să se bazeze pe alte surse de combustibil decât glucoza, ceea ce experții în îmbătrânire consideră că este benefic pentru sănătatea metabolică și, în cele din urmă, pentru longevitate.
Există și studii care contestă legătura dintre restricția calorică și longevitate
Există câteva excepții notabile de la constatările în jurul longevității și a restricției calorice. Cel mai frapant a fost un studiu publicat de Dr. Nelson în 2010 pe șoareci care erau diferiți din punct de vedere genetic.
Citește și: Pâinea integrală, periculoasă pentru sănătate? Când este cazul să nu o consumăm?
El a constatat că unii dintre șoareci au trăit mai mult atunci când au mâncat mai puțin, dar un procent mai mare a avut de fapt o durată de viață mai scurtă.
Ce legătură are postul intermitent cu asta?
În fața acestor rezultate contradictorii, unii cercetători se întreabă dacă nu cumva ar putea exista o altă variabilă în joc care este la fel de importantă sau chiar mai importantă decât numărul de calorii pe care le consumă un animal: fereastra de timp în care le consumă.
Citește și: Pot cartofii prăjiți să fie benefici pentru sănătate? Care e condiția? Răspunsul specialiștilor
O diferență esențială între cele două studii cu maimuțe a fost că în studiul din 2009, realizat la Universitatea din Wisconsin, animalele cu restricții calorice au primit o singură masă pe zi, iar cercetătorii au luat orice rest de mâncare rămasă la sfârșitul după-amiezii, astfel încât animalele au fost forțate să postească timp de aproximativ 16 ore.
În studiul din 2012, realizat de Institutul Național pentru Îmbătrânire, animalele au fost hrănite de două ori pe zi, iar mâncarea a fost lăsată afară peste noapte. Maimuțele din Wisconsin au fost cele care au trăit mai mult.
Deși restricția calorică este importantă, cantitatea de timp petrecută mâncând și nemâncând este critică
Un studiu mai recent realizat pe șoareci a testat în mod explicit efectele restricției calorice cu și fără post intermitent. Oamenii de știință au administrat animalelor aceeași dietă hipocalorică, dar unele au avut acces la hrană doar două ore, altele 12 ore, iar un alt grup 24 de ore.
Citește și: Semințele minune care revoluționează bucătăria mondială. E o „bombă de sănătate” plină de vitamine
În comparație cu un grup de control de șoareci care puteau să se înfrupte dintr-o dietă cu toate caloriile în orice moment, șoarecii cu conținut scăzut de calorii cu acces 24 de ore pe zi au trăit cu 10% mai mult, în timp ce șoarecii cu conținut scăzut de calorii care au mâncat în anumite intervale de timp au avut o creștere a duratei de viață de până la 35%.
Deși restricția calorică este importantă pentru longevitate, cantitatea de timp petrecută mâncând și nemâncând, în fiecare zi, este la fel de critică.
Cum pot fi aplicate la oameni concluziile studiilor?
„Nu cred că avem nicio dovadă că prelungește durata de viață la oameni”, a declarat Dr. Nelson. Asta nu înseamnă că nu poate funcționa, a adăugat el, ci doar că dovezile sunt „foarte greu de obținut, deoarece este nevoie de o viață întreagă pentru a obține aceste date”.
Citește și: Cât de rapid se elimină din organism vinul, țuica și berea? La câte ore poți conduce în siguranță
Un studiu clinic - numit studiul Calerie - a încercat să răspundă la această întrebare prin examinarea modului în care reducerea caloriilor cu 25% timp de doi ani a afectat o serie de măsurători legate de îmbătrânire.
Mai mult de 100 de adulți sănătoși au fost sfătuiți cu privire la planificarea meselor și au beneficiat de sesiuni regulate de consiliere pentru a-i ajuta să-și atingă obiectivele alimentare. Dar, deoarece este atât de dificil să reduci caloriile, participanții au reușit în cele din urmă să își reducă aportul doar cu aproximativ 11 procente.
În comparație cu participanții de control, cei care au ținut dieta și-au îmbunătățit mai multe aspecte ale sănătății lor cardio-metabolice, inclusiv tensiunea arterială și sensibilitatea la insulină, și au avut niveluri mai scăzute ale câtorva markeri ai inflamației.
Restricția calorică nu te face mai tânăr, dar te face să îmbătrânești mai lent
Restricția calorică „nu i-a făcut pe oameni mai tineri, dar a făcut ca ritmul în care îmbătrânesc să fie mai lent", a declarat Dr. Huffman, care a lucrat la acest studiu.
Citește și: Cum poți să slăbești cu apă minerală? Ce spun medicii și câte sticle trebuie să bei pe zi?
În ciuda a aproape un secol de cercetări, mai sunt încă multe de făcut până când experții vor putea spune cu certitudine dacă beneficiile longevității observate la animale se vor transfera la oameni.
Unele studii oferă motive pentru a crede că restricția calorică și postul intermitent vă vor ajuta să trăiți mai mult timp și există probabil beneficii pe termen mai scurt, în special atunci când vine vorba de sănătatea inimii și a metabolismului. Dar este, de asemenea, posibil ca mâncatul mai puțin să nu facă mai mult decât să vă lase flămând.
