Statisticile arată că aproape jumătate din nașterile în rândul fetelor mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România. Mai grav este că 75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu.
Din acest motiv, autoritățile ar vrea să introducă în programă orele de educație pentru sănătate. Accesul la informații ar putea duce la scăderea numărului de sarcini la vârste foarte mici.
De ce avem mame la 13 ani? Medic ginecolog: ”Debutul vieții sexuale este mult mai devreme”
Asist univ dr. Mădălina Ciuhodaru, medic primar Obstetrică și Ginecologie la UMF Iași, a explicat într-un interviu pentru Newsweek de ce avem mame atât de tinere.
Asist univ dr. Mădălina Ciuhodaru, medic primar Obstetrică și Ginecologie la UMF Iași Foto: Facebook/ Mădălina Ciuhodaru
”E diferență de dinamică la toate nivelurile. Suntem totuși în secolul vitezei și atâtea lucruri se fac pe repede înainte.
Citește și: Una din 6 adolescente cu un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de 18 ani
Și sigur că da acum și debutul vieții sexuale are loc la o vârstă mai mică.
În ceea ce privește pandemia de Covid-19, știm că aceasta a scăzut adresabilitatea și a îngreunat accesul la serviciile medicale de calitate.
În timpul pandemiei probabil că a crescut tentația copiilor de a-și începe viața sexuală mai devreme și ca urmare al utilizării gadgeturilor și al mediilor de socializare.
Iar acestea, combinate cu lipsa de educație duc la un procent extrem de mare al mamelor minore sau al tinerelor care se îmbolnăvesc de tot felul de boli cu transmitere sexuală”, a explicat medicul.
Citește și: Cazul gravidei „operată” de soț. Medicii spun ce tragedii se pot întâmpla dacă femeile nasc acasă
Dr. Mădălina Ciuhodaru le recomandă părinților să vină cu deschidere alături de copii la consiliere
”Recomandăm părinților să fie atenți la perioada dificilă de adolescență prin care trec tinerele fete și să aducă fără grijă la consiliere, la planificare familială, să fie deschiși cu acestea, să apeleze la ajutorul
lui psiholog atunci când cred că nu pot depăși crizele cu caracteristicile vârstei și să aibă grijă ca fetele lor să poată avea acces la evoie de educație pentru sănătate cât și la mijloace de mijloace contraceptive”.
”Este foarte greu ca o mamă care încă se joacă cu păpușile să relaționeze cu nou-născutul. Este o libertate prost înțeleasă”
Poate o fată de 12 ani să rămână însărcinată? Și ce se întâmplă cu o astfel de sarcină?
Citește și: O femeie din Neamț a murit după ce a decis să nască acasă asistată de o „moașă” găsită pe Facebook
”Da, sigur că da. Noi imediat după prima menstruație chiar dacă ovulația are loc mai greu în primul an, noi am avut cazuri de fete cu vârsta între 12 și 19 ani care au rămas însărcinate.
Sarcina la adolescente este grevată de riscuri iminente de avort, crește frecvența manevrelor obstreticale cum sunt și operațiile cezariene. De multe ori este foarte greu ca o mamă care încă se joacă cu păpușile să relaționeze cu nou-născutul”, a mai spus medicul.
Test de sarcină Foto: Pixabay.com
Dr. Mădălina Ciuhodaru a subliniat că nu numai părinții trebuie să-i urmărească pe adolescenți ci întreaga comunitate trebuie să contribuie la buna creștere a acestora.
Citește și: Incredibil! O femeie de 40 de ani a născut în WC-ul unui magazin. A zis că nu știa că e însărcinată
”Recomandăm părințiilor, în special medicilor de familie, educatorilor și întregii comunități să țină legătura cu ceea ce se întâmplă în viața acestor tineri care, într-un atac mediatic despre
sexualitate, despre abuz de substanțe, despre libertate de multe ori prost înțeleasă, ajung victime ori a unor traficanți, ori ajung să sufere de boli cu transmitere sexuală sau ajung să ducă singure povara unei sarcini.
În mod normal, dacă la noi (la spital) se prezintă o adolescentă cu sarcină, este chemat și asistentul social care să elucideze modul în care această fată a rămas gravidă”, a mai subliniat medicul ginecolog.
Citește și: Apel disperat din Belgia. Părăsită la spital de mamă, după naștere. ”O sarcină nu poate fi uitată”
Însă nu numai fetele sunt expuse. Și băieții își încep viața sexuală devreme.
”Băieții pot procrea de la vârsta adolescenței.
În anumite comunități se căsătoresc de foarte tineri și încearcă o primă sarcină foarte devreme chiar dacă acest lucru pune în pericol sănătatea tinerei mame. Dar avem sarcini la fete minore și în cazuri de copii cu părinți plecați în străinătate sau cei aflați în centre de plasament.
Însă mai este ceva. Noi nu ne purtăm deloc frumos cu femeile, cu tinerele fete, cu gravidele și nici măcar cu senioarele. Și atunci mă întreb cât de sănătoasă este de fapt România? Trebuie să ne gândim că România este de gen feminin”, a mai spus dr Mădălina Ciuhodaru.
Unde avem cele mai multe mame minore
În România se înregistrează aproape jumătate (45%) din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani în Uniunea Europeană.
În anul 2020, 731 de fete cu vârsta sub 15 ani au devenit mame, în top fiind județele Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor și Dolj (52) și Brașov (40).
Totodată, două din 10 mame adolescente au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, potrivit celei mai recente anchete realizate de Salvați Copiii România. Statistica arată că 1 din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente, ceea ce crește exponențial riscul de prematuritate și de mortalitate infantilă.
Cele mai multe mame minore, conform datelor INS, sunt în zonele:
Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani)
Bihor (52) și Dolj (52)
Brașov (40)
Argeș (29)
Sibiu (28)
Bacău (26)
Constanța (24)
Satu Mare (23)
Dâmbovița (22 de fete sub 15 ani au devenit mame în 2020).
85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.
Mamele cu cel mai scăzut nivel de educație au cele mai multe sarcini
”Sarcina la adolescente în România” publicat de UNICEF pe 8 ianuarie 2021 a avut următoarele concluzii:
Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educație au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mult decât cele care au absolvit învățământul obligatoriu sau ani de liceu.
Vârsta medie pentru prima experiență sexuală este de 15,6 ani, cea mai mică fiind de 9 ani, vârsta medie pentru prima sarcină 15,4 ani, 13 ani fiind cea mai mică, iar vârsta medie pentru prima naștere 15,8 ani, cea mai mică de 14 ani.
Nu este o diferență majoră între rural și urban în ceea ce privește vârsta medie a primei sarcini: vârsta medie a primei sarcini în rural este de 15, 4 ani, în urban de 15,3 ani.
Foto: raport Asociația SAMAS,
Vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri.
Majoritatea fetelor afirmă că la momentul interviului erau în relația de iubit, logodnic și prieten cu partenerul primei relații sexuale.
5 % dintre adolescente menționează agresiunea sexuală viol.
40 % nu au vrut să declare în ce relație se aflau cu tatăl copilului la prima sarcină.
Ținând cont și de vârsta adolescentelor la prima sarcină menționată mai sus, faptul că atât de multe nu voiau să declare în ce relație se aflau cu tatăl copilului arată vulnerabilitatea acestei relații și importanța implementării măsurilor de informare, educație și planificare pentru atât pentru adolescente, cât și pentru adolescenți.
„Concluziile raportului arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri și cu implicarea mai multor instituții ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient.
Citește și: Condițiile părinților pentru introducerea în programa școlară a orelor de sănătate. ”Făra fake news”
Sistemul de educație, cel medical, dar și autoritățile locale trebuie să acționeze, acordând o atenție sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19, în care vulnerabilitățile familiilor aflate la risc au crescut”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
„Nivelul de educație este direct proporțional cu vârsta primei experiențe de cuplu și cu apariția unei sarcini în viața unei adolescente. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educație primar.
Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani. Aceste cifre ilustrează amploarea problemei și necesitatea unei acțiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenți, pe canalele de comunicare specifice și cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora.
În ceea ce privește Asociația SAMAS, aceasta se va implica în continuare în sprijinirea activității de educație în comunitățile defavorizate”, a declarat Marina Oțelea, unul din autorii studiului.
Când vom avea Educație pentru Sănătate în școli
Disciplina "Educaţie pentru sănătate" va fi predată, într-un an, de profesori de biologie şi de diriginţi care vor fi pregătiţi în acest sens, a declarat, luni, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
"Educaţia pentru sănătate trebuie sprijinită de specialişti, dar predată de profesori. Avem doar un an la dispoziţie în care trebuie să pregătim profesori de biologie, diriginţi pentru modulele din învăţământul primar, gimnazial şi liceal.
Citește și: De ce ar trebui ca educația sexuală să se predea la școală. Ce spun activiștii
Cred că asta este soluţia corectă. În anul 2002, a fost lansat Programul 'Educaţie pentru sănătate' în şcoala românească, dar de 21 de ani a rămas facultativ şi doar 5% dintre părinţii îşi trimit copiii la 'Educaţie pentru sănătate'. Lucrul ăsta nu este deloc în regulă.
Vedeţi, acum, avem foarte multe provocări, consumul de substanţe psihoactive, consumul de droguri este una dintre ele.
Dacă copilul învaţă încă din primii ani de educaţie în şcoală că acest consum este profund nociv şi îi va afecta viaţa în mod iremediabil, cu siguranţă, nu vom avea aceleaşi probleme", a afirmat Rafila, după ce a participat la deschiderea anului de învăţământ la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila".
