Săptămâna trecută, Ministerul Educației a anunțat că, din cele 86 de teste pozitive din salivă la elevi, 22 au fost infirmate prin teste RT-PCR, dar numărul ar putea crește, pentru că nu sunt finalizate toate testele PCR, care trebuie să confirme rezultatele testelor rapide.
Având în vedere că cel puțin un sfert din testele de salivă au ieșit fals pozitive, Newsweek România a întrebat Institutul de Sănătate Publică (INSP) cum se explică acest rezultat.
Citește și: Primii beneficiari ai PNRR: funcționarii vor primi sporuri de peste 50% - proiect de OUG | Newsweek Romania
Testele de salivă trebuie confirmate prin PCR. Persoanele cu puțini anticorpi pot ieși fals pozitive
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) arată, în răspunsul transmis Newsweek România, că testele de salivă sunt teste de screening, care trebuie confirmate prin teste RT-PCR, pentru că au specificitate mai mică, iar atunci când incidența COVID este scăzută și valoarea predictivă a testului „este influențată și pot apărea rezultate false”.
Practic, o persoană poate ieși fals pozitivă la un test de salivă dacă are puțini anticorpi, când prevalența în comunitate este scăzută (adică sunt puține cazuri confirmate).
Specificitatea reprezintă capacitatea testului de a detecta corect pacienții care nu au anticorpi împotriva SARS-CoV-2, arată Medlife. Un test foarte specific va identifica majoritatea persoanelor care nu au anticorpi și puține persoane fără anticorpi identificați ca fiind pozitivi prin test (reacție fals pozitivă).
Citește și: Marea Britanie anunță primul deces după infectarea cu varianta Omicron | Newsweek Romania
INSP reamintește și că „testele antigenice de salivă sunt teste de screening, de aceea un test antigenic de salivă pozitiv trebuie confirmat prin test RT-PCR”, atașând un raport tehnic din luna mai al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).
Testul screening nu are ca scop precizarea unui diagnostic ci, mai degrabă, identificarea persoanelor ale căror teste sunt pozitive și cărora le vor fi recomandate examinări medicale suplimentare în vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine.
Institutul de Sănătate Publică mai arată că „în condițiile în care incidența cazurilor confirmate cu SARS-CoV-2 este scăzută și valoarea predictivă pozitiva a testului este influențată și pot apărea rezultate false.
Valoarea predictivă pozitivă a unui test arată probabilitatea ca persoana testată să prezinte boala dacă testul este pozitiv. Atunci când ai puține cazuri în comunitate (deci prevalența este scăzută), există riscul ca testele care au specificitate mai mică (cum este cel antigenic) să dea rezultate false pozitive.
Dacă circulația virusului în comunitate e crescută, scade acest risc, însă atunci îți pui problema dacă rezultatele negative date de test sunt toate negative și nu cumva valoarea predictivă negativă a testului este falsă”.
INSP mai arată că pot apărea „erori de interpretare a rezultatelor de către persoanele care citesc testul, mai ales dacă acestea sunt neavizate sau neinstruite în acest sens”.
ECDC: Testele de salivă au rezultatele cele mai bune în primele cinci zile după apariția simptomelor COVID
Raportul ECDC pe tema testelor de salivă arată că acestea sunt recomandate ca alternativă pentru pacienții confirmați deja sau pentru cei asimptomatici, care trebuie testați foarte des.
„Deși testarea nazofaringiană rămâne standardul pentru diagnosticarea COVID-19, probele de salivă pot contribui la indentificarea din timp a indivizilor contagioși din comunitate. Saliva este ușor de colectat, este o metodă non-invazivă care poate fi folosită atât de specialiști, cât și de către persoanele obișnuite, nefiind necesare echipamente speciale. Auto-colectarea este posibilă, fiind astfel redusă expunerea angajaților din sistemul sanitar.
Rezultatele studiilor sunt variabile și arată că încărcătura de ARN viral din salivă este mai mică decât cea prelevată din nas sau faringe. (...) Testele de salivă au cele mai bune rezultate în primelor cinci zile de infectare după apariția simptomelor, când încărcătura virală este mare. (...) Saliva poate fi folosită ca material de test la pacienții simptomatici și pentru monitorizarea repetată a pacienților asimptomatici”, se arată în raportul ECDC din primăvară.
Puteți citi raportul AICI.
