Reporter: Cum vedeți acest val patru al pandemiei?
Alina Culcea: Din nefericire, vedem că acest val patru este unul de amploare care a luat pe nepregătite sistemul de sănătate. ț
Criza COVID-19 a testat rezistența și agilitatea sistemelor de sănătate europene într-un mod fără precedent, evidențiind punctele lor tari, dar și slabe, în mai multe cazuri lipsa pregătirii, echipamentelor și infrastructurii pentru a face față unei situații de aceste proporții.
De la debutul său și până astazi, în aproximativ un an și jumătate, pandemia de COVID-19 a cauzat pierderea a peste 4 milioane de vieți omenești la nivel global, a lăsat urme pe termen lung la nivelul stării de sănătate a populației, a accentuat presiunea asupra sistemelor medicale, a generat efecte socio-economice negative fără precedent.
În același timp, pandemia COVID-19 a condus la o mobilizare fără precedent din partea autorităților naționale și internaționale, a companiilor producătoare de vaccinuri, a cercetătorilor din domeniul medical și a tuturor actorilor implicați. Această colaborare a condus la dezvoltarea, fabricarea și distribuția vaccinurilor împotriva COVID-19.
În fața acestui val, vaccinarea rămâne singura soluție. Contextul generat de pandemia COVID-19 a evidențiat nevoia alinierii între toți actorii implicați în toate planurile și mai ales în procesul de vaccinare.
Sunt cifre îngrijorătoare cu privire la impactul pandemiei…
Într-adevăr, pandemia COVID-19 a avut un impact profund asupra sănătății populației globale și asupra sistemelor de sănătate din întreaga lume.
Din martie până în decembrie 2020, au fost înregistrate cu 580.000 mai multe decese în întreaga Uniune Europeană comparativ cu media din perioada 2016-2019. Acestea au fost generate de virus, dar și de incapacitatea sistemelor sanitare de a oferi îngrijire adecvată pacienților, în cazul altor boli.
Impactul economic a fost, de asemenea, sever, Banca Mondială raportând că recesiunea COVID-19 a generat cea mai rapidă și mai abruptă degradare a proiecțiilor de creștere globală din 1990 și până în prezent.
Cât de pregătit a fost sistemul de sănătate din România să facă față pandemiei?
Cred că trebuie să ne uităm din nou la date. Un index al pregătirii sistemului de sănătate pentru pandemie și crize viitoare, care a luat în calcul capacitățile de testare, structura populației și resursele, plasează România pe locuri codașe.
Doar Croația și Ungaria se află în urma noastră în baza acestui index, publicat într-un raport realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC), pentru Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA).
Principalele motive sunt lipsa unei finanțări adecvate, a unui acces bun la inovație medicală salvatoare de vieți și bineînțeles lipsa unei coerențe cu privire la măsurile din sistemul de sănătate.
Cum este afectat pacientul român de aceste deficiențe?
Aceste deficiențe duc în final la zile de viață pierdute pentru pacienții români. Speranța de viață din România, de 75 de ani, este cu aproximativ 7 ani mai redusă față de media celor mai dezvoltate 5 state europene.
La ritmul de recuperare actual al diferenței, îi vor fi necesari României 27 de ani pentru a atinge aceeași medie de speranță de viață cu țările dezvoltate și între 40 si 50 de ani în ritmul actual pentru scăderea mortalității prevenibile.
Întârzierile cu privire la accesul la noi tratamente pentru boli cu impact major, printre care cancerul, diabetul, bolile imunologice, infecțioase, se traduc într-o supravietuire mai redusă pentru pacienții români.
De exemplu, pentru pacienții români cu cancer de prostată sau sân se înregistrează o supraviețuire mai redusă față de media celor mai dezvoltate 5 state europene (diferențe de 8% și 6%).
Datele arată că 40.000 de ani de viață au fost pierduți din cauza dizabilităților la nivelul României, în 2016.
De asemenea, trebuie să nu uităm că o stare mai bună de sănătate a pupulației înseamnă o economie mai prosperă, cu oameni activi și care nu este sub presiunea unor costuri exagerate de sănătate.
Există măsuri care pot pregăti sistemul de sănătate pentru viitor?
Raportul PwC citat mai devreme identifică și o serie de măsuri care au potențialul de a produce îmbunătățiri semnificative în sistemele de sănătate, prin creșterea eficienței sistemului și concentrarea inovației pe nevoile oamenilor și, mai larg, pe nevoile sociale.
Printre acestea se numără facilitarea prevenției și îngrijirii precoce, planificarea din timp pentru ca sistemul să fie pregătit să răspundă unor crize viitoare, stimularea cercetării și a investițiilor relevante, valorificarea beneficiilor digitalizării și concentrarea pe oameni și rezultate. Reconstruirea încrederii în asistența medicală este o sarcină esențială pentru toate sistemele de sănătate, pe măsură ce acestea ies din pandemie.
Aceste recomandări nu vor putea fi puse în practică fără un parteneriat între toți factorii implicați, fără o prioritizare a sănătății și fără ca industria farmaceutică bazată pe inovare să fie văzută ca un partener strategic.
De aceea, toate aceste măsuri vor fi incluse într-un Pact al Inovației în Sănătate, pe care îl vom prezenta autorităților și care va ajuta la întărirea sistemului.
Există astfel de parteneriate în alte state?
Dacă ne uităm la alte state, în multe cazuri rolul industriei farmaceutice de partener și contributor strategic este pe deplin recunoscut.
Vedem această tendință la nivelul UE: campania de vaccinare împotriva COVID-19 este un exemplu, există un dialog continuu cu industria pe teme majore de interes precum Programele de Reziliență, Planul European de Cancer, Strategia Farmaceutică Europeană, dialog care ar trebui susținut și la nivelul statelor membre.
Un alt exemplu este cel al Franței, acolo unde a fost înființat un Consiliu strategic al industriilor din sănătate, în care industria farmaceutică este partener alături de reprezentanții autorităților.
În plus, de curând în Franța a fost semnat un acord cadru pe 5 ani (2021-2026), acord ce recunoaște rolul și contribuția industriei farmaceutice la creșterea competitivității și la stabilitatea economică prin investițiile constante.
Acordul are obiectivul de a facilita accesul la inovație pornind de la lecțiile pandemiei și de a oferi stabilitate și predictibilitate modului de calcul a prețurilor la medicamente.
Articol susținut de ARPIM
