Spitale importante din centrele universitare, care tratează un număr mare de pacienți, se confruntă cu dificultăți majore în acest an din cauza scumpirii utilităților, dar și a medicamentelor și materialelor sanitare, arată o analiză realizată de Ministerul Sănătății pentru primele 6 luni din acest an.
Marile spitale din România, în pragul colapsului! Au dificultăți din cauza scumpirilor. Soluția MS
În cazul în care situația se menține, aceste unități sanitare riscă să acumuleze datorii mari, care pot afecta îngrijirea pacienților și angajarea personalului necesar. Pentru a ajuta spitalele să facă față situației, Ministerul Sănătății a pregătit un proiect de ordonanță de urgență (OUG) prin care facilitează decontarea serviciilor acordate.
Analiza realizată de Ministerul Sănătății compară prețurile plătite de unitățile medicale în 2023 comparativ cu 2019, înainte de pandemie.
Astfel, comparativ cu prima jumătate a anului 2019, în acest an au crescut semnificativ costurile pentru încălzit, iluminat (cu 119,07%) și pentru apă, canal și salubritate (cu 22,69%).
În privința medicamentelor s-au înregistrat creșteri și de peste 500% în aceeași perioadă, potrivit unui tabel prezentat în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Citește și: Medicamentele, scumpiri de 20% într-o lună. Pensiile cresc cu 14% într-un an
“Acest lucru a dus invariabil la epuizarea stocurilor în mod constant și la grave carențe în managementul pacientului. De asemenea, menționăm că unitățile sanitare se află în imposibilitatea de a asigura un stoc de calamitate pentru medicamentele de maximă urgență”, arată inițiatorii proiectului de act normativ.
Și materialele sanitare au înregistrat scumpiri accelerate după debutul pandemiei de Covid-19, cu peste 100%.
“Menționăm că această situație afectează în principal spitalele clinice din marile centre universitare, care asigură îngrijirea cazurilor complexe, grave, trimise din celelalte zone ale țării, cazuri ale căror costuri cu îngrijirile exced cu mult decontările făcute de CNAS în sistemul DRG.
Spitalele mai mici reușesc mult mai ușor să asigure managementul financiar, odată pentru că în aceste spitale cazurile internate sunt mai ușoare, mai simple, cu costuri predictibile, ce se încadrează în decontările de la CNAS și, de asemenea, pentru că atunci când cazurile se complică, sunt trimise la spitalele clinice universitare”, arată documentul.
O altă dificultate este generată de scăderea numărului de spitalizări continue în favoarea celor de zi, care reduce, de asemenea, decontările.
“Orientarea spitalelor publice spre spitalizările de zi în detrimentul spitalizărilor continue este corectă și se înscrie în strategia națională de sănătate, care are ca obiectiv principal inversarea piramidei serviciilor de sănătate, eliminarea internărilor nenecesare și dezvoltarea serviciilor de ambulatoriu. Scăderea numărului de spitalizări continue în 2023 se înscrie, astfel, într-un proces firesc, de așteptat, de reducere a numărului de internări nenecesare și de tratament spitalicesc doar al cazurilor justificate”, menționează autorii proiectului.
Însă decontul CNAS pentru o spitalizare de zi este de 5-10 ori mai mic decât pentru o spitalizare continuă, astfel că scăderea cu aproape 15% a spitalizărilor continue “afectează semnificativ bugetele spitalelor publice și nu poate fi compensată de o creștere similară a numărului de spitalizări de zi”, potrivit documentului.
Citește și: Un tânăr, țepuit de o prietenă că are cancer. I-a dat 60.000 € pe medicamente. Erau suplimente
Această situație generează mai multe pericole, între care acumularea de datorii imposibil de plătit cu sistemul actual de finanțare, fenomen care afectează deja spitalele clinice, afectarea severă a calității îngrijirilor pacienților internați în unitățile sanitare și dificultăți majore în asigurarea bugetului pentru angajarea de personal absolut necesar.
SOLUȚIA MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Pentru a ajuta spitalele publice importante să treacă peste această perioadă dificilă, proiectul elaborat de Ministerul Sănătății stabilește, începând cu trimestrul III al anului 2023, mai multe măsuri în sistemul de asigurări de sănătate prin care să se asigure tranziția spre o situație sustenabilă.
Astfel, contractarea de către casele de asigurări de sănătate a sumelor alocate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru servicii medicale spitalicești se va face fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială.
“Pentru unităţile sanitare publice cu paturi, inclusiv cele care au ca asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, care furnizează servicii medicale spitaliceşti, în regim de spitalizare continuă, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, decontarea lunară se face fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială, după cum urmează:
a) la nivelul valorii aferente indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract, dacă se acoperă contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate;
b) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate”, prevede proiectul de OUG.
Prin aceste măsuri se urmărește asigurarea unei mentenabilități financiare a furnizării serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale, pentru justificarea cheltuielilor și pentru realizarea unui control al costurilor în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, preîntâmpinându-se apariția unor disfuncționalități majore în asigurarea accesului bolnavilor la serviciile medicale preventive şi curative, potrivit inițiatorilor, potrivit 360medical.ro.
