Durerea devine un dușman nemilos cu care sunt nevoiți să-și împartă viața ani de zile. Așa cum ne împărțim cu toții viața acum cu COVID-19.
Despre un astfel de caz este vorba în rândurile care urmează. Povestea lui Michael, un tânăr din Germania, este ilustrată cu imagini surprinse timp de mai multe săptămâni în clinica specializată în managementul durerii Migräne-Klinik din Königstein, peste care sunt suprapuse proiecțiile propriei suferințe.
Pe perioada șederii mele în spital l-am întâlnit pe Michael, un tânăr de 22 de ani, ce locuiește în Friesenheim, o mică așezare cu aproximativ 900 de locuitori.
De aproximativ doi ani, Michael suferă de migrene. Un tânăr educat, pasionat de istorie și politică, el încearcă să își continue cariera academică serios amenințată din cauza migrenelor.
Michel se plimbă pe străzile orașului Königstein. Lumina puternică îi provoacă dureri. Monstrul e acolo.
„Li s-a spus părinților mei că sunt ciudat încă de când eram la grădiniță, însă nimeni nu înțelegea ce era cu mine, așa încât nici părinții mei nu mi-au spus nimic“, își amintește Michael.
Ajungea deseori la altercații fizice din cauza unui sindrom ADHD, dublat de dificultățile de comunicare cauzate de o formă de autism cu care avea să fie diagnosticat abia în urmă cu câțiva ani.
În școală generală avea trei-patru prieteni, însă îi era foarte greu să se înțeleagă cu restul colectivului. Ceilalți copii fie îl evitau, fie îl provocau știind ce îl enervează.
Durerea revine. Îl așteaptă și pe scările din interiorul clinicii din Königstein.
Adulții considerau că are probleme cu stăpânirea nervilor, neștiind nimeni în acea perioadă că suferea de autism.
Totul se întâmpla în Germania, o țară cu un sistem medical foarte bine pus la punct.
Apreciat, dar neînțeles
Profesorii îl apreciau pentru notele obținute și pentru ambiția pe care o demonstra la ore, însă nu înțelegeau de ce nu poate să lucreze și să socializeze cu ceilalți colegi.
„În acea perioadă, părinții au presupus multe lucruri despre mine, mă considerau copilăros și cu un temperament vulcanic. Mă pedepseau pentru a mă îndrepta.
Antrenamentul de Capoeira din sala de sport a clinicii din Königstein îl pregătește pe Michael pentru orice fel de luptă, chiar și una fără nicio regulă
Dintre toate pedepsele, având în vedere pasiunea pentru jocurile online și navigarea pe Internet, interzicerea accesului la calculator era cea mai greu de suportat“, spune Michael.
Pentru a scăpa de pedepse, a învățat să își ascundă cât mai mult sentimentele și dorințele, dar asta a avut consecințe majore asupra psihicului sau de copil. Pe măsură ce creștea, se intensificau și agresiunile celorlalți copii față de el.
În sala de sport, monstrul durerii îl pune pe Michael la grea încercare.
De aici și până la depresie și gânduri sinucigașe nu a mai fost decât un pas. În cele din urmă, mama lui a luat decizia să schimbe clasa și să începă să se întâlnească în mod regulat cu un pshihoterapeut.
Rezultatele pozitive nu s-au lăsat mult timp așteptate.
A reușit să își facă noi prieteni în clasă, care l-au acceptat ca fiind mai excentric și l-au apreciat pentru cunoștiintele sale și pentru punctul său de vedere diferit.
Dușmanul din umbră cedează În timpul ședințelor de acupunctură.
După liceu, și-a dorit să urmeze cursuri de management public, dată fiind abilitatea sa de a-i ajuta pe oameni să înțeleagă mai ușor tot ce ține de logistică, matematică și juridice.
Problemele au apărut încă din primele luni ale perioadei de stagiatură. Apăreau tot mai multe greșeli, lucru ce nu îi stătea în caracter, fapt pentru care s-a adâncit într-o apatie melancolică. Trecerea de la școală la muncă l-a împins către depresie.
Aparatul de calmare a migrenelor din camera lui Michael este cea mai puternică armă împotriva durerii
După perioada de stagiatură, starea de depresie s-a agravat. La muncă avea doar doi colegi, însă numărul mare de studenți de la universitate era un factor de stres pentru Michael.
Un diagnostic pus prea târziu
Alergatul pe la doctori în căutarea unei soluții și lipsa unui diagnostic corect l-au epuizat complet. Abia în semestrul al treilea a fost, în sfârșit, diagnosticat ca autist cu stare de depresie.
Găsirea unui diagnostic corect a fost un moment important în viața lui Michael, însă acest lucru a venit destul de târziu. Din păcate, autismul și depresia sporesc șansele apariției stărilor de migrenă.
Michael, lângă sala de mese a clinicii din Königstein. Dar încă nu e singur
Primele atacuri de migrenă au apărut pe la jumătatea semestrului al treilea. La început erau rare, astfel încât nu i-au afectat viața de zi cu zi. Intensitatea lor a sporit odată cu creșterea în dificultate a materiei predate la universitate.
Din această cauză, a pierdut mare parte din seminarii. Îi era din ce în ce mai greu să se pregătească pentru examene și tot acest stres nu făcea decât să crească intensitatea și frecvența migrenelor.
Căderea
A reușit, în cele din urmă, să treacă examenele, fără să își obțină diploma și, din vara anului 2019, a început o nouă perioadă de stagiatură de 14 luni. La una dintre companiile de stat, din cele cinci luni cât a durat stagiatura, nu a putut să lucreze, din cauza migrenelor, decât 20 de zile.
Din nou în sala de antrenament la Capoeira. Acum e mult mai puternic. Își domină migrenele. Și poate să zâmbească
Povestea s-a repetat pe toată perioada stagiaturii. Din păcate, din cauza absențelor, niciuna dintre cele 3 companii pentru care a lucrat nu a putut să îi ofere recomadarea necesară pentru facultate.
Monstrul tăcut care îl chinuia începuse să prindă formă.
Exercițiile de stretching din timpul antrenamentului de Capoeira îl ajută să se smulgă din strânsoarea unui adversar mereu prezent
În această perioadă, nu a mai putut participa la jocurile pe calculator, activitatea pe care o făcea cu plăcere și care îl relaxa. Starea de depresie s-a adâncit, iar durerea psihică a început să se resimtă și în plan fizic.
Lupta cu migrenele
La finalul perioadei de stagiatură, a sosit momentul internării în clinica pentru managementul migrenelor.
Michael a mers acolo cu gândul de a reuși să-și finalize studiile pentru a se putea angaja și a duce o viață normală.
Tratamentul de prevenire a migrenelor cu UV, izbăvitorul de monștri
După o adevărată luptă, starea lui Michael s-a îmbunătățit considerabil. L-au ajutat și antrenamentele de Capoeira, un stil de arte marțiale braziliene.
Nu a scăpat de tot de migrene, însă intensitatea lor a scăzut, iar el a putut să-și continue studiile și să-și ia examenele.
Migrena
Migrena este a treia cea mai răspândită afecțiune din lume, afectând peste un miliard de oameni la nivel global.
Pe terasa camerei sale, Michael e conștient că dușmanul său s-a îndepărtat, dar nu a dispărut definitiv
Pe lângă durerile de cap severe, simptomele migrenei pot include greaţă, modificări ale dispoziţiei, sensibilitate la lumină şi sunet, precum şi halucinaţii vizuale şi auditive.
Persoanele care suferă de migrenă raportează că condiţiile meteorologice, tulburările de somn, modificările hormonale, stresul, medicamentele şi anumite alimente sau băuturi pot provoca atacuri de migrenă.
Mugur Vărzariu. Durerea stă la pândă. Oricine îi poate cădea pradă
_______________________________________________
➔ Concept Fotograful de documentar și realizatorul de film Mugur Vărzariu a transpus povestea migrenei lui Michael într-un concept vizual unic. În imaginile realizate timp de mai multe săptămâni la „Migräne-Klinik“ din Königstein, durerea este întruchipată fizic, așa cum a trăit-o tânărul german. Plecând de la propria experiență cu durerea, Mugur a dezvoltat conceptul creativ pe care, mai apoi, l-a completat cu măiestrie prietenul său, artistul ilustrator Sorin Sorășan.
