Pandemia COVID-19 a reprezentat un factor de stres suplimentar pentru personalul medical, pe de o parte din cauza numeroaselor necunoscute legate de tratament, prevenire, evoluția bolii, dar mai ales din cauza regimului intensiv de muncă în condiții speciale, fiind forțat să respecte un set de reguli suplimentare și perioada în care au trebuit să fie separați de cei dragi pentru a-i proteja, arată studiul „Sindromul burnout-ului în secția de urgență a Spitalului Miltar Central de Urgență înainte și în timpul pandemiei COVID-19”.

Patru cercetători au discutat, înainte de pandemia COVID-19, cu 65 de medici, asistenți medicali, ambulanțieri și brancardieri, cu vârste cuprinse între 21 și 60 de ani, dintre care 25 de femei și 40 de bărbați.

Apoi, au reluat interviurile în perioada mai - iunie 2020, la puțin timp după ieșirea din starea de urgență creată de pandemia de coronavirus. Au discutat cu 66 de cadre medicale cu vârste cuprinse între 21-60 de ani, dintre care 32 de femei și 34 de bărbați.

Studiul a identificat un nivel crescut de epuizare a personalului medical, cel mai mare nivel al sindromului burn-out fiind înregistrat la medici.

„Comparând rezultatele evidențiate de chestionarul aplicat înainte de perioada COVID-19 cu cele obținute în chestionarul aplicat în perioada mai - iunie 2020, observăm o creștere a nivelului de burnout la toate categoriile intervievate în timpul pandemiei.

Există, de asemenea, o creștere treptată a nivelului de burnout proporțional cu îmbătrânirea, dar mai lent decât înainte de pandemie.

Pe această bază, am ajuns la concluzia că stresul, epuizarea și suferința conduc la dezvoltarea sindromului burnout, care, în această perioadă este vizibil crescut de pandemia COVID-19, încălcând în esență ceea ce ar trebui să fie prima și cea mai importantă regulă a oricărui medic practicant: siguranța salvatorului”, au scris cei patru cercetători români. 

Concret, studiu a observat că cele mai frecvente sindrome de epuizare sunt din cauza implicării emoționale, dar și a  implicării profesionale.

„În același timp, observăm o creștere a nivelului de burnout în timpul pandemiei COVID-19 (în studiul efectuat înainte de pandemie, medicii au obținut scoruri medii de 40,66 din 64 posibile), în timp ce în urma chestionarului aplicat în timpul pandemiei, scorurile medii au fost 43 din 64).

Cea mai mare diferență între cele două perioade apare în rândul asistentelor medicale, înainte de pandemie scorurile obținute erau în medie 29,43, spre deosebire de cele actuale, care aveau o medie de 34,57, diferența se datorează în principal creșterii marcate a epuizării componentă.

La polul opus, cu cel mai scăzut nivel de burnout rămân ambulatorii, deși comparând rezultatele obținute în cele două chestionare, observăm printre acestea o creștere bruscă a burnout-ului.

Dacă vorbim despre vârstă, observăm creșterea nivelului de epuizare cu privire la vârsta înaintată (Figura 2). Acest lucru poate fi explicat prin acumularea de oboseală datorată programului extins de lucru și acumularea de probleme la locul de muncă cu cei din viața privată”, arată cercetarea, realizată pe cadrele medicale de la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila”

Nu au existat diferențe notabile în ceea ce privește epuizarea între bărbații și femeile intervievate în niciunul dintre chestionare.

„În primul chestionar, valorile medii au variat în jur de 32 de puncte, în timp ce în al doilea chestionar valorile medii au fost de 36,5 puncte. 

În ultimii ani, interesul pentru epuizare a crescut, fiind un sindrom din ce în ce mai frecvent în țările în curs de dezvoltare și cu un impact crescut atât în ​​viața personală, cât și în cea profesională.

Personalul medical reprezintă una dintre cele mai expuse categorii profesionale la acest sindrom, datorită orelor suplimentare, dorinței de a trata toți pacienții, fricii de eșec, incapacității de a suferi de anumite patologii și expunerii la factori suplimentari la locul de muncă: factori fizici, biologici, chimici”, menționează cercetarea „Sindromul burnout-ului în secția de urgență a Spitalului Miltar Central de Urgență înainte și în timpul pandemiei COVID-19”.