De aceea, România a tratat arşi în spitalele din străinătate, iar costul a fost de aproape 5 milioane de euro în ultimii 5 ani. Suma nu este deocamdată achitată integral spitalelor din străinătate, iar banii sunt suportaţi din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Oficialii din Ministerul Sănătăţii admit că suma decontată este mare, că avem într-adevăr o problemă legată de pacienţii cu arsuri, și anunţă că va începe construirea a trei centre, la Bucureşti, Târgu Mureş şi Timişoara, cu bani de la Banca Mondială, releatează news.ro.
Eugen Iancu, preşedintele Colectiv GTG 3010, asociaţie a victimelor incendiului din clubul Colectiv: „Unul dintre pacienţii pe care l-au luat din România medicii de la spitalul Reine Astrid a fost un pariu al lor. Un caz imposibil, dar ei au reuşit, datorită dotărilor, a disciplinei. Noi ne îngropăm în acte”.
Cîțu, despre incendiul de la „Matei Balș”: Se va face o sesizare către DNA
Doar 21 de paturi pentru marii arși, în toată ţara
România are cei mai mulţi mari arşi din Europa – între 1.400 şi 1.500 anual - dar nu există niciun centru pentru tratarea marilor arşi. Cea mai modernă secţie din ţară aşteaptă încă avize pentru a putea angaja personal în plus.
Avem 21 de paturi existente în spitalele din ţară, paturi destinate tratării marilor arşi, faţă de 11, câte existau în anul 2015: 11 paturi la spitalele Bagdasar Arseni, Floreasca şi Spitalul de Arşi, şi câte 5 locuri la spitalele din Timişoara şi Iaşi.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a furmizat, la solicitarea News.ro, date privind sumele cheltuite din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru tratamentele în străinătate acordate persoanelor care au suferit arsuri, în baza formularului european S2/E112. Cei mai mulţi pacienţi cu arsuri trimişi spre spitale din străinătate în utimii 5 ani au fost în 2015, în urma incendiului devastator din clubul Colectiv. Este vorba despre 36 de tineri.
Sporuri de 35.000 de lei pentru medicii de la spitalul groazei din Sibiu. Managerul, zero experiență
Situaţia pacienţilor cu arsuri trataţi în străinătate, defalcat, pe ani, conform datelor obtinute de la CNAS de news.ro:
-
2015: 36 pacienți
-
2016: 10 pacienți
-
2017: 4 pacienți
-
2018: 8 pacienți
-
2019: 12 pacienți
-
2020: 6 pacienți
Suma facturată pentru tratamentul planificat al pacienţilor arşi trataţi în străinătate în perioada 7.11.2015 – 31.10.2020 este de 4,801 milioane de euro, din care a fost achitată suma de 3,560 milioane de euro.
Ce s-a întâmplat cu diferenţa de bani
„Termenul de decontare prevăzut de regulamentele europene este de 18 luni de la de la sfârşitul lunii în timpul căreia acestea au fost înaintate organismului de legătură al statului membru debitor pentru formularele acceptate şi de 36 de luni dacă sunt contestaţii. Suma facturată pentru tratamentul planificat acordat în baza documentului portabil S2 pacienţilor arşi, în perioada 7.11.2015 – 31.10.2020, este de 4,801 milioane euro, din care a fost achitată suma de 3,560 milioane euro. Diferenţa este constituită din sumele neachitate, al căror termen de plată nu a ajuns la scadenţă ( 0,94 milioane euro) sau sume contestate în curs de soluţionare ( 0,3 milioane euro)”, au explicat pentru News.ro reprezentanţii CNAS.
Florin Cîţu: Dorim să construim spitale noi, singura condiţie este să fie finalizate până în 2026
Cei mai mulţi pacienţi cu arsuri trataţi în străinătate, în urma incendiului de la Colectiv
“După cum se poate observa, ponderea cea mai mare a documentelor portabile S2 emise de casele de asigurări de sănătate este corespunzătoare anului 2015 – fiind vorba de pacienţii răniţi în urma incendiului de la Clubul „Colectiv” din 30 octombrie 2015. Aceste documente portabile S2 au generat rambursări pe bază de facturi, o pondere semnificativă având-o sumele corespunzătoare tratamentului planificat - arşi acordat pacienţilor răniţi în urma incidentului de la Clubul „Colectiv”, au precizat şefii CNAS.
Care este procedeul tehnic pentru tratarea în străinătate
CNAS a explicat care este procedeul tehnic de decontare către spitalele din străinătate a sumelor necesare tratării şi recuperării pacienţilor cu arsuri. Pacienţii trebuie să fie asiguraţi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România şi merg în străinătate dacă tratamentul de care au nevoie se află în pachetul de servicii medicale de bază din România, însă nu-i poate fi acordat în ţară.
Cheltuielile ocazionate de acordarea de servicii medicale asiguraţilor sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România, aflaţi pe teritoriul unui alt stat membru al UE/SEE/Confederaţia Elveţiană, sunt rambursate de către casele de asigurări de sănătate în calitate de instituţii competente (România ca stat membru debitor), instituţiilor de securitate socială de la locul de şedere sau reşedinţă din statul membru creditor, prin intermediul instituţiilor de legătură (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate – pentru România).
Documentul portabil S2 (fostul formular E112) reprezintă unul dintre documentele de deschidere de drepturi reglementat de regulamentele europene sus menţionate, serviciile medicale acordate în baza acestui document generând rambursări pe bază de facturi între casele de asigurări de sănătate şi instituţiile de asigurări sociale de sănătate din statele membre ale UE/SEE/Confederaţia Elveţiană, prin intermediul organismelor de legătură.
În cazul în care este necesară deplasarea într-un alt stat membru pentru a beneficia de tratament medical planificat, asiguratul solicită aprobarea prealabilă a casei de asigurări de sănătate unde este luat în evidenţă ca persoană asigurată.
Autorizarea presupune eliberarea de către Casa de Asigurări de Sănătate a documentului portabil S2 ( fostul formular E112).
Autorizaţia se acordă în cazul în care sunt respectate cumulativ următoarele condiţii:
- persoana solicitantă este asigurată în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România;
- tratamentul respectiv se află în pachetul de servicii de bază reglementat de legislaţia naţională şi în situaţia în care persoanei asigurate respective nu i se poate acorda un astfel de tratament într-un termen justificat din punct de vedere medical, avându-se în vedere starea de sănătate şi evoluţia probabilă a bolii”, au explicat într-un comunicat scris oficialii CNAS pentru news.ro.
Nevoie urgentă de un centru de tratare a marilor arşi
România are nevoie urgentă de un centru de tratare a marilor arşi. În toată ţara există doar 21 de paturi destinate arsurilor de complexitate medie.
Monica Althamer, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a explicat pentru News.ro situaţia marilor arşi. Oficialul spune că suma de 4,801 milioane de euro este mare, dar şi că se fac paşi importanţi în construirea unor centre de mari arşi cu bani de la Banca Mondială.
„Suma este mare, dar, având în vedere că este un drept al pacienţilor, aş evita să calculez dreptul unui om la viaţă şi sănătate raportându-mă strict la partea financiară. Aceşti oameni au beneficiat de o şansă în plus la viaţă, era dreptul lor. România are o problemă legată de pacienţii cu arsuri, aproximativ 10.000 de pacienţi se prezintă anual în spitalele din România cu arsuri de diferite grade. Din aceştia 1400 – 1500 de pacienţi sunt pacienţi cu arsuri severe, ceea ce noi numim marii arşi.
România are aproximatuv 300 de paturi pentru pacienţii cu arsuri, vorbim de diferite tipuri de arsură. Din acestea, doar 21 reprezintă paturi în care se poate trata în România arsură de complexitate medie. Mai avem şi 10 paturi destinate copiilor, însă avem o mare problemă în România vizavi de tratamentul marilor arşi adulţi, un număr de 1400 – 1500 de pacienţi cu arsuri grave este prea mult pentru orice ţară. În România cel mai înalt nivel de competenţă în ceea ce priveşte încadrarea o reprezintă unităţile funcţionale de mari arşi”, a declarat pentru News.ro Monica Athamer.
O situaţie specială la Spitalul de Arşi Bucureşti
“La Spitalul de Arşi Bucureşti este o situaţie specială, spitalul cu cea mai mare experienţă în tratamentul arsurilor, însă aici se pot trata doar pacienţi cu arsură care nu prezintă şi politraumă.
Deci dacă vorbim de electrocuţie sau orice tip de accident care poate implica şi politraumă, nu pot fi ajutaţi corespunzător la Spitalul de Arşi”, a precizat pentru News.ro secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii.
Niciun centru de recuperare medicală specializată destinat pacienţilor cu arsuri severe
“Tratamentul pacienţilor cu arsuri severe nu se limitează la faza critică, sunt pacienţi care au nevoie de ajutor pentru a se reîntoarce în societate, pentru a deveni funcţionali după faza acută critică”, spune Monica Althamer. În România nu există însă niciun centru de recuperare medicală specializată destinat pacienţilor cu arsuri severe.
Trei centre pentru mari arşi, finanţate cu bani de la Banca Modială, aproape de construire. Oraşele în care vor fi centrele: Timişoara, Târgu Mureş, Bucureşti
“Cele trei centre sunt într-o fază avansată, partea de finanţare, de documentare, totul s-a finalizat, ne aflăm în faza în care va putea începe, la propriu, construirea acestor centre, vorbim de Timişoara, Târgu Mureş şi Bucureşti, la Grigore Alexandrescu, unde avem cele 10 paturi destinate copiilor cu arsuri, la aceste trei centre se va lucra în paralel, dar aceste centre nu se vor finaliza în termen de luni, mi-aş dori să fim realişti, motiv pentru care se lucrează în toate unităţile în acest moment, să susţinem aceste unităţi cu tot ce este posibil, de la partea cu normative, şi de protocoale medicale, aici există o colaborare întretoate aceste unităţi, între Ministerul Sănătăţii , grupuri de lucru, comisia de specialitate. De anul trecut există şi acest normativ de transfer, venit în sprijinul medicilor şi al pacienţilor, astfel încât atunci când România nu poate şi când un pacient are nevoie de un centru de mari arşi, ceva ce noi nu avem, să câştigăm timp, care este foarte important în tratamentul unui mare ars”, a declarat pentru nNws.ro Monica Althamer.
Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru Iancu, unul dintre tinerii care au murit la Spitalul Sfântul Ioan din Capitală la trei săptămâni după incendiul din clubul Colectiv vorbeşte despre necesitatea stringentă de a construi centre de mari arşi în România.
“Faptul că noi după 5 ani nu suntem în stare să-i tratăm la noi, pentru că nu am construit în România nici măcar un centru de mari arşi... am avut bani de la Banca Mondială, toată lumea îşi dorea să se construiască cele 5 centre de mari arşi, două în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş, 5, numai că nu s-a făcut nimic, nu ştiu dacă e rea voinţă, îmi cer scuze dar nu pot să o numesc decât prostie, corupţie, nu ştiu, cert e că, iată, să treacă 5 ani jumate de la Colectiv şi să nu ai nici măcar un centru de mari arşi, să nu ai un cadru legislativ pus la punct, să nu fii în stare să trimiţi la ora asta un rănit grav ars în străinătate în maximum 72 de ore, cum am avut acum o lună un pacient din Constanţa, pe domnul Ganea, a trecut o săptămână până când am reuşit să-l trimitem, pentru că, ba se defecta avionul, ceaţă, este imposibil aşa ceva, nu, un mare ars poate fi transportat în orice condiţii în 72 de ore.
Suma nu mi se pare foarte mare,(n.red. suma cheltuită deja pentru tratamentul marilor arşi în străinătate), la un moment dat, venisem cu un proiect pentru un centru de mari arşi, cu 7 paturi în Bucureşti, cu 25 de camere în total, cu 3 săli de operaţie, costa undeva la 25 de milioane de euro, dotat, utilat, preţuri la nivel de Olanda, hai să zicem că în România costa 30 de milioane de euro, nu ştiu, poate că e mai ieftin să-i trimitem, dar atunci să punem cadrul legislativ, să creăm condiţiile”, a declarat pentru News.ro Eugen Iancu.
Cum ar fi fost dacă în 2015 am fi avut un centru de mari arşi în România?
„Nu vreau să dau nume, dar vreau să vă spun un lucru. Am fost în Belgia la spitalul „Reine Astrid” şi atunci medicii mi-au spus că unul dintre pacienţii pe care l-au luat a fost un pariu al lor, era practic declarat mort şi de partea noastră, şi de cei venţi din Belgia pentru a lua cei 8 răniţi. Şi cu toate astea, l-au luat şi au spus ”Domnule, hai să vedem dacă reuşim să o facem!”. Un caz imposibil, ei au reuşit. De ce? Datorită dotărilor, datorită condiţiilor, a mediului steril în care lucrează, a disciplinei.
Eu cred că medici pasionaţi avem şi în România, ce ne lipseşte nouă, disciplina.
Noi în toate domeniile, nu doar în sănătate, ne-am îngropat în acte. Trebuie să faci zeci de acte, să faci zeci de comisii, zeci de semnături pentru a face un lucru. În momentul în care ştim că avem nevoie de spitale, nu doar pentru arşi, ce o fi atât de complicat să se pună toate partidele la masă şi să spună: ”Construim un spital de 500 de locuri în fiecare an, în fiecare judeţ, nu cred că este imposibil”, a explicat Eugen Iancu.
„Să-şi asume o decizie de a construi, sunt bani europeni şi se aprobă tot felul de achiziţii pentru Covid, sunt foarte mulţi bani care vor fi foosiţi aiurea, fără ca noi să schimbăm ceva. Da, am înţeles că accentul va fi pus pe instalaţiile electrice şi de oxigen, bun, dar clădirea rămâne aceeaşi, de ce trebuie să cârpim în continuare? Eu i-aş cere Ministrului Sănătăţii să fie foarte ferm în a lua decizia de a construi în fiecare an un spital, iar dacă i se pun piedici, să iasă şi să spună: ”Eu în momentul ăsta îmi dau demisia pentru că x,y,z, persoane sau instituţii mă împiedică să construiesc”, transparent, hotărât şi vom vedea ce se întâmplă, vom fi foarte mulţi care îl vom susţine”, a adăugat Eugen Iancu.
Cea mai modernă secţie pentru mari arşi din Capitală nu are aviz de la Ministerul Sănătăţii
Andi Nodiţ, managerul Spitalului Bagdasar Arseni din Capitală, unde pe 27 august 2020, a fost inaugurată cea mai modernă secţie pentru mari arşi din Bucureşti şi din ţară, dotată cu trei paturi de ATI, şi încă trei paturi în secţia de chirurgie plastică, secţie ce a costat 7.500.000 de lei cu TVA, a explicat pentru News.ro că mai are nevoie de aviz de la Ministerul Sănătăţii pentru a putea demara concursuri pe posturi. Este nevoie de încă 16 oameni, medici şi asistenţi.
“Nu discutăm despre un Centru de Arşi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni, ci în acest moment de trei paturi care sunt pregătite din toate punctele de vedere să primească pacienţi cu arsuri, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei în vigoare. Nu discutăm nici despre unitate funcţională, un al doilea tip de structură, pentru că suntem în aşteptarea avizului de la Ministerul Sănătăţii pentru a înfiinţa această structură. În clipa de faţă acolo este internat un singur pacient, dar până zilele trecute au fost ocupate sută la sută”, a declarat pentru News.ro managerul Spitalului Bagdasar Arseni.
„Odată ce vom avea avizul, vom putea demara concursuri în vederea angajării sau vom putea demara aceste proceduri interne de delegare, detaşare a personalului pe posturile disponibile pentru unitatea de mari arşi. Altfel, având aceste condiţii noi putem să tratăm pacientul ars, în limitele în care se poate trata pacientul ars în România.
Suntem subdimensionaţi, într-adevăr, este necesar să angajăm şi personal de anestezie şi terapie intensivă, medici, asistente, dar şi de chirurgie plastică şi reconstructivă, cel puţin pe ATI suferim de boala de care suferă întregul sistem de ATI din România, nu avem suficient personal nici pentru cele 40 de paturi pe care le avem acum, d-apăi să reuşim să gestionăm cazuri complexe.
Avem nevoie de 16 persoane, între care cel puţin un medic de anestezie şi terapie intensivă, şi, în funcţie de cum vor considera oportun colegii mei de pe secţia de chirurgie plastică, este posibil să mai fie necesar să angajăm şi acolo. Acum, dânşii, cum au tratat până acum pacientul ars, există paturi în structura spitalului prin Ordinul 692 din 2017, deci tratăm arşi în condiţii nu atât de bune ca acelea care se tratează acum, începând, iată,din 2017. Ar fi în folosul pacientului să mai putem face angajări, dar avem personal pregătit pentru pacienţii cu asemenea afecţiuni”, a spus Andi Nodiţ.
“Nu vorbim despre un simplu aviz, ci despre o autorizaţie de funcţionare. În momentul în care acest demers se va finaliza, vă pot confirma că este în lucru, spitalul a depus documentaţia necesară, ne vom mai putea baza pe trei paturi pentru marii arşi. Ce este important de precizat este că spitalul Bagdasar Arseni nu stă. Ajută în continuare în ceea ce priveşte tratamentul marilor arşi, avem normative în vigoare care ne explică ce anume se poate trata, şi cum putem să tratăm la un alt nivel, adică unităţile funcţionale care oferă tratamentul de complexitate înaltă în România, au nevoie de aceste autorizaţii care arată că spaţiul unde sunt trataţi pacienţii corespunde standardelor, despre această autorizaţie este vorba. Vă confirm că este în curs de autorizare”, a explicat Monica Althamer pentru News.ro.
Ce presupune tratarea pacientului ars
„Tratamentul complex al pacientului ars trebuie făcut într-un centru şi de aceea am insistat încă de la început pe diferenţa între un centru de mari arşi şi o unitate funcţională , ceea ce putem noi să fim. Centru pentru mari arşi înseamnă alt nivel de specializare a personalului care lucrează acolo.
În mod evident ar trebui să reuşim construcţia acestor centre de mari arşi. S-a discutat în trecut de construcţia unui centru de mari arşi la Spitalul Bagdasar Arseni, s-a ajuns până la faza de a aproba noi, spitalul, o propunere care purta titlul de studiu de fezabilitate, însă noi ne-am dorit o propunere fezabilă, şi nu doar nişte desene pe hârtie, şi am ridicat câteva semne de întrebare. Soluţia tehnică propusă implica demolarea unor structuri vitale ale spitalului, şi reconstruirea lor ulterior. Eu nu am considerat împreună cu colegii mei din comitetul director că am putea să suspendăm activitatea pe un termen nu foarte restrâns, cât timp celelalte construcţii s-ar fi ridicat, aşa că am cerut o propunere tehnică cu adevărat fezabilă.
În ceea ce priveşte necesitatea construirii unui centru de mari arşi, în Bucureşti dar şi în alte zone din ţară, este de natura evidenţei, este vorba de siguranţa, de sănătatea oamenilor, de banii pe care România îi cheltuie. Există specialişti care pot acorda îngrijirea necesară şi la noi în România”, a explicat pentru News.ro managerul Andi Nodiţ.
