Există, însă, peste 2 milioane de persoane din toate straturile sociale care se opun vaccinării şi ar recomanda apropiaţilor să nu se vaccineze, relevă un sondaj de opinie la nivel naţional realizat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române şi Elicom, informează news.ro.
Refuzul vaccinării, determinat de lipsa de informare, proasta informare, manipulare, dezinformare și ignoranță
Un sfert dintre români cred că lipsa de informare sau proasta informare îi fac pe unii oameni să refuze vaccinarea anti-COVID.
Totuşi, procentul total al celor care cred că refuzul este determinat de lipsa de informare, proasta informare, manipulare sau dezinformare, precum şi de ignoranţă, prostie şi indiferenţă este de 44%, mai mic decât al celor care cred că motivele sunt teama de reacţii adverse la vaccinare, inclusiv de moarte, neîncrederea în serurile anti-COVID-19 (nu este eficace, nu este testat suficient), şi neîncrederea generală în vaccinare, care este 48%.
Citește și: Nu aveți 155.000 de euro pentru un Polestar 1? Volvo introduce trocul cu obiecte de artă
Românii estimează că puţin peste jumătate dintre adulţi se vor vaccina împotriva COVID-19
Potrivit cercetării realizate de ICCV şi Elicom, există trei curente de opinie cu privire la proporţia populaţiei adulte care se va vaccina împotriva noului coronavirus: pesimiştii, moderaţii şi optimiştii. Pesimiştii formează circa o treime din populaţie (34%). Aceştia se aşteaptă ca mai puţin de jumătate dintre adulţi să se vaccineze în acest an. Optimiştii, care reprezintă ceva mai mult de o treime din populaţie (37%), estimează că se vor vaccina în acest an peste 60% dintre adulţii eligibili pentru vaccinare. În sfârşit, moderaţii – aproape trei din zece persoane (29%) – susţin că în acest an se va vaccina între 50% şi 59% din populaţia adultă.
În întregul eşantion, media estimărilor subiecţilor cu privire la proporţia populaţiei adulte a României care se va vaccina în acest an este de 52%. Această valoare este întărită de faptul că mai mult de jumătate (56%) dintre subiecţii cercetării ar recomanda unei persoane apropiate să se vaccineze.
Cea mai mare parte a populaţiei României este favorabilă vaccinării
Dacă ar avea posibilitatea, ceva mai mult de jumătate (56%) dintre cetăţeni ar recomanda unei persoane apropiate să se vaccineze împotriva noului coronavirus. Categoriile de populaţie cele mai favorabile vaccinării sunt vârstnicii (67%) şi persoanele cu studii superioare (67%).
Dvs. aţi recomanda unei persoane apropiate să se vaccineze sau să nu se vaccineze (împotriva COVID-19)?
Cei care nu ar face o asemenea recomandare se împart în două categorii. Pe de o parte, sunt cei care evită o recomandare fermă într-un sens sau altul. Circa trei din zece persoane nu ar da niciun sfat (26%), ar spune să mai aştepte câteva luni (1%) ori declară că recomandarea depinde de situaţie (2%). Există şi o a treia categorie, care se opune vaccinării şi ar recomanda apropiaţilor să nu se vaccineze. Proporţia acestora este de circa 15%, adică peste 2 milioane de persoane din toate straturile sociale.
Care sunt motivele care îi fac pe oameni să nu se vaccineze împotriva COVID-19
Subiecţii sondajului realizat de ICCV şi Elicom au oferit răspunsuri spontane în privinţa motivaţiei împotriva vaccinării. Răspunsurile pot fi încadrate în două mari categorii.
O primă categorie, care grupează opţiunile a 44% dintre respondenţi, include drept motivaţii: lipsa de informare, proasta informare, manipularea sau dezinformarea (36%), precum şi ignoranţa, prostia şi indiferenţa (8%).
În opinia dvs., ce îi face pe unii oameni să nu se vaccineze împotriva COVID-19?
A doua categorie, care grupează atitudini rezervate sau ostile vaccinării (48%), invocă drept motive: teama de reacţii adverse la vaccinare, inclusiv de moarte (21%), neîncrederea în serurile anti-COVID-19 (nu este eficace, nu este testat suficient – 17%), neîncrederea generală în vaccinare (4%).
Acestora li se adaugă şi motivaţia inexistenţei noului coronavirus (6%). Această ultimă motivaţie descrie o grupare de oameni, redusă ca proporţie, dar suficient de numeroasă (peste 800.000 de persoane) şi de activă pentru a-şi face simţită prezenţa.
Universul cercetării a inclus ansamblul persoanelor adulte neinstituţionalizate, rezidente în România. Pe baza rezultatelor recensământului populaţiei din 2011, a fost proiectat un eşantion multistadial, probabilist. Baza de eşantionare au constituit-o utilizatorii de telefonie mobilă şi fixă. Au fost intervievate 1.023 de persoane.. Eşantionul a fost validat pe baza datelor recensământului populaţiei din 2011 şi este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României. La un grad de încredere de 95%, marja de eroare este de +/- 3,1% la nivelul întregului eşantion. Metoda de culegere a datelor a constat în interviuri telefonice cu selecţia subiecţilor asistată de calculator (CATI), în conformitate cu prevederile GDPR şi ale legislaţiei privind protecţia datelor personale. Datele au fost culese în perioada 18-25 şi 28-31 mai de către Elicom. Baza de date nu a fost ponderată.
