„Deși, în general, utilizarea umorului este lăudată într-o varietate de situații, rezultatele noastre arată că expunerea la umor poate reduce asocierea dintre expunerea la informații generale și negativitatea față de COVID-19.
Utilizarea umorului în comunicarea de sănătate publică trebuie să fie făcută cu precauție, deoarece aceste efecte au un impact indirect asupra probabilității de a se angaja în comportamente de protecție.
S-ar putea ca glumele să ajute în general, totuși, în această pandemie, expunerea la comunicarea umoristică poate dilua indirect efectul dorit al comunicării oficiale asupra intențiilor de comportament de protecție”, menționează cercetarea „Let’s Not Joke about It Too Much! Exposure to COVID-19 Messaging, Attitudes and Protective Behavioral Intentions”, realizată de patru cercetători din România și unul din Kazahstan.
Studiu care arată că umorul nu e bun în pandemie a fost realizat cu 737 de participanți (556 români și 181 de kazahi) și a mai constatat că autoritățile trebuie să acorde o atenția mai mare explicării implicațiilor Sars-COV 2 în rândul populației de peste 65 de ani.
„În general, expunerea la informații generale despre COVID-19 are un efect pozitiv direct asupra probabilității de a se implica în comportamente de protecție, prin urmare, ar trebui acordată mai multă atenție grupurilor de vârstă vulnerabile.
Rețelele sociale ar putea ajuta, de asemenea, la diseminarea în timp util a informațiilor exacte referitoare la măsurile preventive și curative de combatere a pandemiei, mai ales dacă se acordă o atenție specială adulților în vârstă care ar putea să nu aibă abilități digitale pentru a căuta și analiza cu precizie informațiile primite din diferite canale.
Un alt rezultat a vizat înclinația mai mare a femeilor către comportamentul de protecție și, deși acest rezultat este aliniat cu cercetările anterioare privind diferențele de gen în ceea ce privește asumarea riscurilor și credem că mesaje comunicative și persuasive mai bune ar putea fi direcționate și către bărbați”, menționează autorii studiului.
Oamenii educați, mai deschiși la măsurile de protecție
Cercetătorii arată că educația este un factor benefic pentru intenția de a se angaja în comportamente de protecție a românilor.
„Sunt posibile diverse explicații cu privire la această asociație, totuși un mesaj practic clar este că mesajele clare și persuasive ar trebui să se concentreze pe segmente de populație care sunt mai puțin educate.
Astfel de indivizi pot avea, de asemenea, un scor mai scăzut în materie de alfabetizare digitală și, ca atare, au dificultăți în a fi la curent cu informațiile despre pandemia COVID-19, măsurile și comportamentele de protecție necesare.
Cercetările viitoare ar trebui să găsească modalități prin care persoanele cu o alfabetizare digitală mai mică pot fi ajutate să discearnă validitatea informațiilor pe care le primesc de la diverse canale media și să selecteze surse de încredere pentru a-și informa deciziile și acțiunile”, menționează cercetătorii.
-------------------------
