„Cercetările noastre indică faptul că particulele de coronavirus pot rămâne pe multe materiale timp de zeci de ore. Prezența virusului în sine nu înseamnă însă că suprafața este periculoasă pentru oameni sau ar putea acționa ca o sursă de infecție", se arată în studiu.
Cercetătorii au testat cinci materiale diferite: ceramică, metal, lemn, țesături și plastic. Virusul și materialele au fost depozitate în laborator în condiții normale.
ARN viral a fost detectat pe toate cele cinci suprafețe timp de peste cinci ore, însă viabilitatea a variat ân funcție de materiale și de timpul petrecut în afara culturilor celulare.
Citește și
COVID-19 atacă creierul. Efectele nocive, pe termen lung, până la bătrânețe
Obezii și diabeticii, două treimi dintre persoanele spitalizate cu COVID
Aproape toate exemplarele virale au devenit neviabile în două ore, pe țesături și materiale plastice, în timp ce particulele administrate pe ceramică au durat cel mai mult, pierzându-și viabilitatea doar după șase ore.
Aceste rezultate demonstrează că prezența unor cantități mari de ARN viral pe suprafețe nu înseamnă automat că suprafața este contagioasă pentru persoanele care o ating, spun oamenii de știință, adăugând că acest fapt trebuie luat în considerare atunci când se planifică măsurile preventive.
