Țuica fiartă este un leac băbesc la care apelează mulți români în sezonul gripal, însă de ce este considerată benefică și cum se prepară?
Chiar dacă țuica este un alcool foarte tare, ea poate fi benefică atunci când este consumată în cantități foarte mici.
Țuica fiartă, leacul băbesc pentru gripă și răceală. Cum se prepară? O poți face singur, acasă
Atunci când bem ţuică fiartă, accelerează circulația sângelui în tot corpul începând cu zona gâtului, iar organismul este ajutat să lupte cu răceala sau gripa.
Citește și: Legumele din curte care combat gripa fără medicamente. Topul alimentelor care întăresc imunitatea
Vaporii eliberați de țuica fiartă cu piper fac minuni atunci când vrem să ne desfundăm nasul. Mai mult, provoacă dilatarea vaselor capilare şi, implicit, oxigenarea mai bună a sângelui, scăzând și riscul de pneumonie, potrivit Diva Hair.
Patru ingrediente cheie
Mai mult, țuica fiartă se prepară cu piper, miere, scorțișoară și cuișoare, patru ingrediente cheie, care sunt remedii naturale pentru gripă.
Piperul negru ajută la tratarea simptomelor gripei. Prin proprietățile sale, curăță căile nazale, iar antioxidanții săi susțin sănătatea imunitară.
În medicina tradițională, cuișoarele sunt folosite pentru tratarea durerilor în gât, fiindcă au un conținut ridicat în uleiuri volatile cu efect antibacterian.
Mierea lubrifiază gâtul, oferind o ușurare imediată a durerilor și iritațiilor. Textura sa groasă, vâscoasă formează un strat protector pe membranele mucoase, reducând disconfortul.
Citește și: Alimentul consumat de toți românii care te scapă de stres. Costă 3 lei. E dovedit științific
Mierea conține compuși care contribuie la efectele sale antibacteriene și antivirale. Aceasta poate ajuta la combaterea agenților patogeni responsabili de gripă.
Scorțișoara este benefică pentru ameliorarea gripei. Proprietățile sale antivirale, antibacteriene și antiinflamatorii pot ajuta la reducerea simptomelor gripei.
Mai jos vă prezentăm rețeta de țuică fiartă, așa cum se regăsește ea în cartea regretatului maestru gastronom, Radu Anton Roman, „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”, apărută în 1998 la Editura Paideia.
„Ţară friguroasă, prea puţin temperată, dar foarte continentală, România şi-a găsit, ca finlandezii ori norvegienii cu berea lor clocotită, încălzitoare interioare rapide, „buiote comestibile“ cum se amuză francezii să le spună.
Citește și: Alimentul denumit și „aurul lichid”, care te scapă de sforăit și îți oferă un somn liniștit
Ţuica, care numai de prune poate fi, altminteri e rachiu (de mere, pere, caise, ori din ce o mai fi) e, sub dealurile argeşene, de treizeci de grade, iar de la Haţeg şi Făgăraş spre nord, până-n hotarul vechi al Transilvaniei, de cincizeci şi chiar optzeci de „tării“, sub minunate nume: palincă, vinars, ginars, horincă. Tare ori slabă, e bună oricum!”, nota cunoscutul scriitor, gazetar și realizator tv, citat de adevarul.ro, plecat dintre noi prea devreme, pe 29 august 2005, la doar 57 de ani.
Rețeta de țuică fiartă a lui Radu Anton Roman
Ingrediente
- 500 ml ţuică;
- 5 linguriţe miere;
- 10 boabe piper;
- 10 cuişoare;
- 1 vârf cuţit scorţişoară
Mod de preparare:
„Se pune ţuica într-un ibric la fiert cu piperul, scorţişoara şi cuişoarele. Când s-a încălzit de ies aburi se adaugă mierea şi se amestecă puţin, până se contopeşte totul într-un vis de iarnă.
La primul semn, atenţie, doar semn de clocot, se ia de pe foc şi se acoperă; se oferă în ceşcuţe mici de lut, cât mai strânse la gură, să se răcească încet şi să se concentreze parfumul binefăcător, care ia răceala cu mâna”, conform lui Radu Anton Roman.
