Spitalul Judeţean Braşov are plăţi restante şi arierate de peste 27 de milioane de lei, a anunţat, joi, conducerea Consiliului Judeţean Braşov, care solicită alocarea de bani din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru acoperirea acestei sume.
Un mare spital din România, în pragul falimentului. Are datorii de peste 27.000.000 lei
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au anunţat, joi, printr-un comunicat de presă, despre situaţia financiară dificilă a Spitalului Judeţean.
“Situaţia financiară dificilă cu care se confruntă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, ale cărui plăţi restante şi arierate înregistrate la 31 ianuarie 2024 totalizează 27.151.460 lei, este în atenţia conducerii Consiliului Judeţean Braşov”, se arată în comunicat Preşedintele CJ Braşov, Todorică-Constantin Şerban, s-a întâlnit recent cu directoarea CJAS Braşov, dar şi cu conducerea unităţii medicale.
“Majorarea repetată a preţurilor la medicamente şi materiale sanitare, inflaţia, cheltuielile cu utilităţile, coroborate cu creşterea numărului de pacienţi trataţi prin spitalizare continuă în anul 2023 comparativ cu anii precedenţi, în condiţiile unui număr mai mic de paturi în contract cu CASJ, reprezintă principalele cauze pentru starea financiară precară în care se găseşte spitalul.
Deşi valoarea serviciilor medicale furnizate de SCJU şi validate de CASJ Braşov pe anul 2023 este de 112.800.120,50 lei, valoarea contractată şi decontată a fost de doar 106.286.475,97 lei”, au precizat reprezentanţii CJ Braşov.
Aceştia au adăugat că aceste probleme nu pot fi rezolvate de Consiliul Judeţean Braşov, autoritatea neavând pârghii legale pentru a acoperi arieratele rezultate din cheltuielile implicate de asigurarea serviciilor medicale.
Citește și: Rafila, despre crizele din Sănătate: Singura soluţie sustenabilă este dezvoltarea medicinei primare
Din acest motiv, preşedintele CJ Braşov a iniţiat demersurile pentru pregătirea unui proiect de Hotărâre de Guvern privind alocarea unor sume din Fondul de Rezervă aflat la dispoziţia Guvernului din care să fie acoperite arieratele spitalului.
“Specialiştii din executivul judeţean lucrează deja la Nota de Fundamentare a proiectului de HG care va fi înaintat la Guvern în cel mai scurt timp posibil. În paralel, conducerea administraţiei judeţene intenţionează să solicite sprijinul Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, pentru ca problema fondurilor insuficiente cu care se confruntă şi alte spitale publice din ţară să fie adusă în atenţia Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului Finanţelor.
În acest sens, este necesară modificarea modalităţii de contractare pentru spitalele clinice judeţene de urgenţă, având în vedere importanţa strategică şi regională a acestora”, a menţionat sursa citată.
Pe de altă parte, preşedintele CJ i-a transmis managerului SCJU Braşov că trebuie să ia măsuri pentru creşterea veniturilor proprii ale spitalului, prin valorificarea mai bună a investiţiilor pe care Consiliul Judeţean le-a realizat atât din fonduri europene, cât şi din bugetul propriu, în ceea ce priveşte modernizarea şi dotarea secţiilor clinice şi a cabinetelor din ambulator.
”Practic, până la semnarea unui nou contract cu CASJ care să-i aducă mai multe fonduri, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov are nevoie urgentă de bani pentru acoperirea arieratelor şi a plăţilor restante, iar Consiliul Judeţean Braşov nu poate interveni aici. Ceea ce facem noi este să asigurăm şi în acest an, la fel ca până acum, fondurile necesare pentru reparaţii curente, investiţii în modernizarea dotărilor şi cofinanţări la diverse proiecte.
În acest an, din bugetul local al judeţului am alocat Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă 21.882.280 lei, din care 3.707.730 lei pentru reparaţii şi 18.175.150 lei pentru investiţii. I-am solicitat domnului manager să ia măsuri pentru regândirea structurii funcţionale a spitalului, în vederea optimizării activităţii şi obţinerii unei contractări mai bune a serviciilor medicale furnizate, dar şi pentru creşterea cuantumului fondurilor proprii obţinute din valorificarea dotărilor de ultimă oră de care beneficiază spitalul, cu atât mai mult cu cât efectul investiţiilor noastre s-a reflectat în numărul mai mare de cazuri rezolvate în anul 2023, precum şi în complexitatea acestora” a declarat Todorică-Constantin Şerban.
Citește și: Noi proteste în sănătate. Medicii acuză guvernul de lipsă de onestitate
El a amintit că pentru dotarea cabinetelor din ambulator au fost achiziţionate din fonduri europene echipamente precum: ecograf staţionar Doppler, aparat electrochirurgie, electromiograf, sistem video EEG, unitate completă examinare ORL, sistem videoendoscopie colonoscopie, aparat scopie şi grafie, computer tomograf.
CJ Braşov a prezentat şi alte măsuri pe care conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov le poate adopta pentru creşterea veniturilor proprii: creşterea numărului de norme pe specialităţile din ambulatorul integrat ale medicilor aflaţi în relaţie contractuală cu CASJ Braşov.
În prezent, numărul de norme este 23, iar medicii în relaţie cu CASJ Braşov sunt în număr de 117; creşterea numărului de servicii medicale în cadrul spitalizării de zi; creşterea numărului de paturi contractabile pentru spitalizarea continuă. La această dată spitalul funcţionează cu un număr de 834 paturi, dintre care 52 paturi ATI (necontractabile).
De asemenea, alte măsuri care pot fi luate sunt monitorizarea continuă a indicatorilor de utilizare a serviciilor, precum şi o gestiune eficientă a costurilor la nivelul fiecărei secţii/structuri medicale, inventarierea studiilor clinice efectuate în cadrul SCJU Braşov şi realizarea demersurilor de încheiere de contracte în baza cărora se pot obţine venituri suplimentare, au mai transmis reprezentanţii CJ Braşov.
