1.250 de paturi de terapie intensivă sunt alocate, în acest moment, pentru pacienții COVID-19 în stare gravă. Numărul acestora va fi probabil suplimentat, însă dincolo de numărul de echipamente medicale, România se confruntă cu o lipsă majoră de personal calificat pentru secțiile ATI.
În prezent, în țară sunt circa 1.100 de doctori specializați în terapie intensivă, în condițiile în care încă dinainte de pandemie erau necesari 2.200.
Asta în condițiile în care îngrijirea bolnavilor de COVID-19 solicită un efort uman extraordinar.
„Vorbim despre infecțiile nosocomiale din spitale. Este firesc să apară, din moment ce avem două asistente pe o tură de terapie intensivă, care deservesc 10 paturi și trebuie să se mute de la un pat la altul.
Cu cât vor face mai multe proceduri de dezinfecție, dacă există eroare umană, și e posibil, că suntem oameni, înseamnă contaminarea pacienților din acel salon.
În mod normal, trebuie să existe 2 asistente la un singur pat din terapie intensivă. Pacientul grav necesită măsuri elaborate.
Mai mult, la 10 paturi de terapie intensivă, trebuie să fie 3 medici specialiști ATI, conform normativelor europene”, a declarat dr. Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul de Urgență Floreasca, din București, în cadrul emisiunii Newsweek LIVE.
Evicent, normativele europene nu sunt respectate în România, pentru că nu există suficiente cadre medicale și sanitare.
„Personalul medical a obosit. Cei care lucrează în spitatele de linie I și suport COVID de la începutul pandemiei nu vor putea rămâne acolo cât va dura pandemia. Au lucrat 12-14 luni la foc continuu, sub impactul emoțional al faptului că lucrează în zona de coronavirus.
Sunt oameni care nu și-au putut lua concediu, care au fost separați de familii lungi perioade de timp, departe de familie”, a arătat dr. Radu Țincu.
Programul unui medic din linia I e, în unele spitale suport COVID, foarte dur: lucrează o săptămână fără să mai plece acasă. După ce i se termină tura, urmează izolarea pentru încă o săptămână cel puțin.
„Foarte multe spitale au mers pe varianta ca doctorii să lucreze 7 zile în continuu. Mulți au rămas cazați în spital în perioadele de odihnă. După cele 7 zile, stau încă 7 izolați la domiciliu, dacă pot singuri, sau în diferite hoteluri, dacă au familie.
Sunt testați la început și sfârșit. Dacă ies pozitiv, perioada de izolare se prelungește.
Cel puțin câte două săptămâni nu se văd cu familia, nu se văd cu copiii. Acest lucru se întâmplă de nouă luni de zile.
După munca dificilă, rămâi singur într-o cameră de hotel. Dacă iese pozitiv, rămâi două săptămâni izolat.
Impactul emoțional e uriaș”, a explicat dr. Radu Țincu, pentru Newsweek LIVE.
Pacienții cu coronavirus care ajung în terapie intensivă sunt pacienți extrem de dificili, care necesită măsuri de terapie intensivă extrem de avansate.
„Doar întoarcerea unui pacient de pe spate pe burtă necesită 7-10 persoane, ca să fie realizată în siguranță. Și nu va fi pe burtă decât câteva ore, apoi va trebui refăcută manevra”, a arătat medicul specialist ATI.
