Marea problemă a României nu o reprezintă atât dotarea cu echipamente - oricum la jumătate față de necesar, ci lipsa de medici specialiști și de cadre sanitare de terapie intensivă.
Anii în care a fost ignorată această problemă nu pot fi recuperați în pandemie, a explicat dr. Radu Țincu, medic primar de terapie intensivă în cadrul Spitalului de Urgență Floreasca din București.
Germania, Franța sau Marea Britanie, de exemplu, au intrat în pandemia de coronavirus cu o capacitate de terapie intensivă suficientă raportată la populație.
„România a început această pandemie cu un deficit enorm, atât de paturi de terapie intensivă, de ventilatoare, cât și de personal medical.
Încercăm acum să recuperăm deficitul celor 30 de ani, iar acest lucru este imposibil în pandemie. În primul rând, nu avem capacitatea să cumpărăm atâtea echipamente, pentru că e și greu de cumpărat într-o piață mondială în care toată lumea caută aceste echipamente”, a explicat dr. Radu Țincu, în cadrul Newsweek LIVE.
Pe lângă lipsa de echipamente, există o lipsă acută de personal medical.
„Au fost valuri întregi de oameni care au plecat în ultimii 10-15 ani din sistemul de sănătate în străinătate. Oricât de mult am extinde această capacitate de terapie intensivă, la un moment dat vom avea un factor limitator, legat de echipamente, dar mai ales de personalul medical.
Da, a crescut capacitatea de terapie intensivă de la începutul pandemiei, în România, dar suntem încă departe de norma europeană.
Avem circa 2.000 de ventilatoare și ar fi trebuit să avem în jur de 4.000. Suntem la jumătate din capacitatea pe care ar fi trebuit să o avem.
Avem peste 1.100 de medici specializați în terapie intensivă și ar fi trebuit să avem circa 2.300-2.400 de medici”, a menționat dr. Radu Țincu.
Pe de altă parte, medicul a precizat că România stă prost chiar și la statistici, pentru că acestea nu sunt puse la punct și nu știm cum stăm de fapt.
„Dar problema rămâne de personal pentru aceste paturi. Vorbim despre infecțiile nosocomiale. Este firesc să apară, dacă avem două asistente pe o tură de terapie intensivă, care deservesc 10 paturi și trebuie să se mute de la un pat la altul.
Cu cât vor face mai multe proceduri de dezinfecție, dacă există eroare umană, și e posibil, că suntem oameni, riscul de contaminare a pacienților din acel salon este tot mai mare.
În mod normal, trebuie să existe 2 asistente la un pat, în terapie intensivă. Pacientul necesită măsuri elaborate.
La 10 paturi de terapie intensivă, trebuie să fie 3 medici specialiști ATI”, a precizat dr. Radu Țincu.
Amenajarea unui pat ATI costă circa 30.000-50.000 de euro. Patul în sine este special, căci trebuie să aibă o mobilitate foarte mare.
„Acești pacienți sunt în comă și patul trebuie să suplinească funcțiile de mobilizare și să evite apariția leziunilor la nivelul pielii. Sunt saltele speciale, antidecubic.
Patul are echipamente de monitorizare, tot mai complexe, până la cele de susținere a vieții.
Personalul medical a obosit. Cei care lucrează în spitatele de linie I și suport COVID de la începutul pandemiei nu vor putea rămâne acolo cât va dura pandemia. Au lucrat 12-14 luni la foc continuu, sub impact emoțional, că lucrează în zona de coronavirus”, a precizat dr. Radu Țincu.
