Compunând propoziții cu o frecvență de doar un caracter pe minut, bărbatul a cerut să asculte „tare” trupa Tool, a cerut un masaj al capului de la mama sa și a comandat un curry – totul prin puterea gândirii.
Bărbatul, care acum are 36 de ani, i s-au implantat chirurgical două rețele de electrozi în creier pentru a facilita comunicarea, fiind complet paralizat ca urmare a sclerozei laterale amiotrofice (SLA).
Persoanele care suferă de boala neurodegenerativă progresivă au o speranță de viață medie după diagnosticare de doi până la cinci ani, deși pot trăi mult mai mult.
Fizicianul Stephen Hawking a trăit încă 55 de ani după diagnostic, bazându-se spre sfârșitul vieții pe un dispozitiv de comunicare controlat de un singur mușchi al obrazului.
Până acum, un implant cerebral nu a fost testat pe un pacient complet blocat și nu se știa dacă este posibilă comunicarea pentru persoanele care și-au pierdut orice control muscular voluntar.
„Al nostru este primul studiu care realizează comunicarea de către cineva care nu mai are nicio mișcare voluntară și, prin urmare, pentru care BCI este acum singurul mijloc de comunicare”, a spus dr. Jonas Zimmermann, neurolog la Centrul Wyss.
„Acest studiu răspunde la o întrebare foarte veche, anume dacă persoanele cu sindrom ASL care și-au pierdut total controlul muscular voluntar, inclusiv mișcarea ochilor sau a gurii, își pierd și capacitatea creierului de a genera comenzi pentru comunicare”, au comunicat cercetătorii de la Centrul Wyss pentru Bio și Neuroinginerie din Geneva, Elveția.
Pacientul cu SLA a consimțit să i se monteze implantul cerebral când încă mai avea capacitatea de a folosi mișcarea ochilor pentru a comunica, în 2018.
După trei luni de încercări nereușite, până să se obțină o configurație care să permită pacientului să folosească semnalele creierului pentru a produce un răspuns binar la un program de ortografie. La început a răspuns cu „da” sau „nu” atunci când i s-au prezentat litere.
A fost nevoie de încă trei săptămâni pentru a produce primele propoziții, iar în anul următor pacientul a produs zeci de propoziții, prima fiind: „Vreau o bere”.
Apoi a trecut la propoziții mai lungi, cerând tipuri de alimente: „Pentru mâncare vreau să am curry cu cartofi, apoi bolognese și supă de cartofi”.
De asemenea, a putut interacționa cu soția lui și fiul de 4 ani: „Îmi iubesc fiul meu cool”.
Cercetarea a fost detaliată într-un studiu publicat săptămâna aceasta în revista Nature Communications.
Citește și
Putin a promis ucrainenilor care și-au pierdut casele câte 100 de ruble de fiecare
Armata rusă primește ajutor de la republica separatistă Osetia de Sud în războiul pornit în Ucraina
Studiul, intitulat „Interfață ortografică folosind semnale intracorticale la pacient complet paralizat, activată prin neurofeedback auditiv”, a remarcat că sistemul de comunicare BCI poate fi utilizat la domiciliul unui pacient, unele sesiuni fiind chiar efectuate de la distanță prin laptopul pacientului.
Oamenii de știință din spatele tehnologiei interfeței creier-calculator caută acum finanțare pentru a oferi implanturi similare altor persoane cu SLA, care vor costa aproape 500.000 de dolari în primii doi ani de utilizare.
„Acesta este un pas important pentru persoanele care trăiesc cu SLA și care sunt îngrijite în afara mediului spitalicesc”, a spus George Kouvas, director de tehnologie la Centrul Wyss.
„Această tehnologie, care aduce beneficii unui pacient și familiei sale în propriul mediu, este un exemplu excelent al modului în care progresele tehnologice din domeniul BCI pot fi traduse pentru a crea un impact direct.”
