Medicii Monica Pop (oftalmolog), Răzvan Constantinescu (gastroenterolog), Adina Alberts (estetician) și Flavia Groșan (pneumolog) sunt cele mai cunoscute voci antivacciniste din lumea medicală, promovate intens la televiziunile care încurajează teorii ale conspirației privind COVID-19. Până în prezent, doar Alberts a primit un avertisment, iar restul au rămas nepedepsiți, în cazul lui Constantinescu fiind o anchetă în curs.
Președintele Colegiul Medicilor din România, dr. Daniel Coriu, a declarat că va susține sancționarea oricărui medic prin suspendarea exercitării profesiei, dacă prezintă în spaţiul public teorii care nu sunt validate ştiinţific.
Totuși, Daniel Coriu a spus că „prerogativele mele şi ale CMR sunt limitate, iar pentru astfel de situaţii se parcurg proceduri disciplinare de lungă durată până a se ajunge la o decizie. Astfel pentru a exista o astfel de cale legală, trebuie să existe o nouă prevedere în legea 95/2007 (Legea sănătății, n.r.)”.
Pe de altă parte, Colegiul Medicilor are și în prezent instrumentele pentru a-i sancționa pe medicii conspiraționiști, arată, pentru Newsweek România, avocata Cătălina Bordianu Calangiu, cu experiență în dreptul medical.
Astfel, explică avocata, „răspândirea de teorii ale conspirației se circumscrie componentei etice a practicii medicale”, deci medicii pot fi trași la răspundere în baza Codului deontologic al Colegiului Medicilor – art. 21 (Comportamentul profesional și etic), art. 22 (Fapte și acte nedeontologice – d.) folosirea unor metode de diagnostic sau tratament nefundamentate științific sau neacceptate de comunitatea medicală, cu risc pentru pacienți; k.) respingerea publică, cu excepția dezbaterilor din comunitatea medicală, a unor mijloace de diagnostic, tratament și profilaxie recunoscute de comunitatea științifică academică medicală, precum și recomandarea publică a unor tratamente nefundamentate științifică).
Avocata Cătălina Bordianu Calangiu este de părere că, în prezent, „nu se impune vreo modificare legislativă în acest sens (modificarea Legii Sănătății, n.r.) și cred că există în prezent mijloace adecvate și suficiente pentru atragerea răspunderii acestora, deocamdată disciplinară”.
De ce răspunderea este diferită pentru o persoană cu studii medicale și una fără studii de specialitate
„Lupta împotriva dezinformării este un efort comun. În profesia sa, medicul trebuie să se supună unui cod etic mult mai strict comparativ cu profesioniştii din alte domenii. Deontologia fixează datoriile medicilor, obligaţiile lor şi limitele acţiunii lor. Codul serveşte ca bază instanţelor profesionale, el fiind un instrument preţios şi indispensabil.
Răspândirea de teorii ale conspirației se circumscrie componentei etice a practicii medicale.
Se pune totuși problema unei răspunderi diferențiate între persoane cu studii medicale și cele fără studii de specialitate. Aceasta este o consecință firească a impactului diferențiat generat de opinia unei persoane cu pregătire medicală, raportat la cea a uneia fără pregătire.
În plus, trebuie evidențiat și faptul că în comunicarea publică medicul nu se poate disocia de profesia sa, prin urmare acționează ca un reprezentant al unei categorii profesionale. Acesta este cadrul adecvat de plasare a faptelor de comunicare a unor poziții nevalidate științific cu privire la pandemie/vaccin”, arată avocata Cătălina Bordianu Calangiu, într-un răspuns pentru Newsweek România.
Articolele în baza cărora medicii pot fi trași la răspundere pentru răspândirea de conspirații
„Raportat la temeiurile de drept care ar putea atrage răspunderea disciplinară a medicului, arătăm:
Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România din 04.11.2016
EXTRAS:
ARTICOLUL 21 Comportamentul profesional și etic
(1) Medicul trebuie să fie un model de comportament profesional și etic, fiind în permanență preocupat de creșterea nivelului său profesional și moral, a autorității și prestigiului profesiunii medicale.
(2) Comportamentul profesional implică, fără a se limita la preocuparea constantă și permanentă a medicului pentru aflarea, pe orice cale, inclusiv prin intermediul formelor de educație medicală continuă, a celor mai noi descoperiri, procedee și tehnici medicale asimilate și agreate de comunitatea medicală.
ARTICOLUL 22 Fapte și acte nedeontologice
Sunt contrare principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic, în special, următoarele acte:
a) practicarea eutanasiei și eugeniei;
b) cu excepția situațiilor prevăzute de lege sau de normele profesiei, refuzul acordării serviciilor medicale;
c) abandonarea unui pacient care necesită servicii de urgență sau se află în pericol fără asigurarea că acesta a fost preluat de o altă unitate medicală sau de un alt medic ori că beneficiază de condiții adecvate situației în care se află și stării sale de sănătate;
d) folosirea unor metode de diagnostic sau tratament nefundamentate științific sau neacceptate de comunitatea medicală, cu risc pentru pacient;
e) cu excepția urgențelor vitale, exercitarea profesiei medicale în condiții care ar putea compromite actul profesional sau ar putea afecta calitatea actului medical;
f) emiterea unui document medical de complezență sau pentru obținerea unui folos nelegal sau imoral;
g) emiterea unui document medical pentru care nu există competență profesională;
h) atragerea clientelei profitând de funcția ocupată sau prin intermediul unor promisiuni oneroase și neconforme cu normele publicității activităților medicale;
i) folosirea, invocarea sau lăsarea impresiei deținerii unor titluri profesionale, specialități ori competențe profesionale neconforme cu realitatea;
j) încălcarea principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic;
k) respingerea publică, cu excepția dezbaterilor din comunitatea medicală, a unor mijloace de diagnostic, tratament și profilaxie recunoscute de comunitatea științifică academică medicală, precum și recomandarea publică a unor tratamente nefundamentate științific”, explică avocata.
Reamintim că un caz cunoscut este cel al doctoriței Flavia Groșan, de la Oradea, care a fost prezentată de Antena 3 și RTv ca „medicul minune” care a vindecat bolnavi de COVID, medicul care a declarat că „am vindecat aproape o mie de pacienţi Covid în diferite stadii”, „fără nici o zi de spitalizare”, tratând infecţia cu coronavirus ca pe o „pneumonie atipică”, în timp ce „în spitale se fac greşeli uriaşe şi protocolul Covid omoară, de fapt, bolnavii”.
Flavia Groșan a fost cercetată de Colegiul Medicilor Bihor și a scăpat fără nici o sancțiune. Atunci, șefa Colegiului Medicilor Bihor, medicul Carmen Pantiș, a spus că a avut doar o discuție amiabilă cu Flavia Groșan, că pacienții ei au o mare simpatie pentru aceasta și că nu a fost depusă nici o plângere de malpraxis.
Pe de altă parte, șeful UPU-SMURD Bihor, dr. Hadrian Borcea, atrăgea atenția că, după mediatizarea cazului doctoriţei Flavia Groşan, care a declarat că în spitale sunt omorâţi pacienţi inclusiv prin oxigenoterapie, care ar provoca edeme cerebrale, pacienții care au nevoie de oxigen refuzau oxigenul, de teamă că vor muri.
Medicii conspiraționiști riscă până la interzicerea practicării profesiei
În ceea ce privește sancționarea medicilor, aceștia pot fi pedepsiți cu o mustrare, un avertisment, vot de blam, amendă cuprinsă între 1.000 și 1.500 de lei, interdicția de a exercita profesia sau anumite activități până la un an, retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor. Acțiunea disciplinară poate fi pornită în maxim șase luni de la data săvârșirii faptei sau de la data cunoașterii consecințelor prejudiciabile, a explicat avocata Cătălina Bordianu Calangiu, pentru Newsweek România.
Citește și: Sondaj INSCOP: Posturile TV, cele mai expuse la dezinformări și propagarea de „fake news” | Newsweek Romania
„Exista două comisii implicate în investigarea situatiilor descrise:
1. Comisia de etică și deontologie profesională din cadrul Colegiului Medicilor are următoarele atribuții:
a) urmărește evoluția practicii medicale și a modului de aplicare a principiilor etice și normelor deontologice;
b) analizează evoluția normelor deontologice în practica europeană și internațională;
c) face propuneri de modificare a Codului de deontologie medicală;
d) stabilește și reglementează regimul de publicitate a activităților medicale;
e) propune modalități de diseminare, însușire și control al respectării normelor deontologice de către membrii Colegiului Medicilor din România, în special de către cei sancționați disciplinar.
2. Comisia de jurisdicție profesională care participă la judecarea cazurilor de abateri de la normele de etică profesională, de deontologie medicală și de la regulile de bună practică profesională, în calitate de organ de cercetare disciplinară.
(2) Comisia de jurisdicție profesională are următoarele atribuții:
a) desfășoară ancheta disciplinară în cazul plângerilor față de care Biroul executiv a dispus declanșarea anchetei și, respectiv, contestațiilor formulate împotriva deciziilor emise de comisiile de disciplină ale colegiilor teritoriale;
b) constituie dosarul de anchetă disciplinară și administrează probatoriul necesar în vederea soluționării cauzei;
c) întocmește referatul cu propunerea de soluționare a cauzei și susține acțiunea disciplinară în fața Comisiei superioare de disciplină.
(3) Instrumentarea cazurilor ce constituie abatere disciplinară se face în temeiul legii, al prezentului statut, al Codului de deontologie medicală și al regulamentului organizării și desfășurării activității comisiilor de disciplină, aprobat prin decizie a Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.
Constituie abatere disciplinară nerespectarea legilor și regulamentelor profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală și a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Medicilor din România, a deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, precum și orice fapte săvârșite în legătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din România.
Abaterea disciplinară angajează răspunderea disciplinară a medicului, căruia i se va aplica una dintre următoarele sancțiuni:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) vot de blam;
d) amendă de la 100 lei la 1.500 lei. Plata amenzii se va face în contul Colegiului Medicilor din România, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exercițiul profesiei, până la achitarea sumei;
e) interdicția de a exercita profesia ori anumite activități medicale pe o perioadă de la o lună la un an;
f) retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România (cu consecința interzicerii practicării profesiei, n.r.).
Acțiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii faptei sau de la data cunoașterii consecințelor prejudiciabile”.
Alberts, avertisment de la Colegiul Medicilor. Răzvan Constantinescu, cercetat
Dintre doctorii conspiraționiști cunoscuți, medicul estetician Adina Alberts a fost sancționată, în luna iunie, de Colegiul Medicilor cu avertisment, pentru încălcarea deontologiei și eticii profesionale. Alberts a susținut că va contesta sancțiunea în instanță, iar pe Facebook a început să promoveze mai mult ceaiuri și legume pentru creșterea imunității, rărind mesajele despre coronavirus.
Esteticiana Alberts a fost o susținătoare vocală a folosirii ivermectinei, deși chiar și producătorul medicamentului a explicat că produsul său nu are beneficii în ameliorarea bolii COVID-19.
Un alt medic conspiraționist cercetat de Colegiul Medicilor este gastroenterologul Răzvan Constatinescu, pentru „instigarea pacienţilor la refuzul respectării normelor legate de pandemia de COVID-19“. Constantinescu nu are voie să mai predea la Universitatea de Medicină și Farmacie până la o decizie a Colegiului Medicilor.
