Efecte psihologice ale pandemiei de coronavirus. Explicațiile experților

Jumătate dintre românii care au sunat la o linie de asistență psihologică au vorbit despre frică. Când devine frica periculoasă pentru viața noastră?

Răspund la întrebările Newsweek România psihologul Daniel David, rector la Universitatea Babeș-Bolyai, medicul Adela Sălceanu, de la Spitalul Obregia din Capitală, antropologul Radu Umbreș, lector la SNSPA și psihologul Elena Otilia Vladislav, profesoară universitară la Facultatea de Psihologie din București.

Adela Sălceanu: Ce temeri au românii în criză

„Suntem obișnuiți să controlăm, într-o proporție destul de mare, lucrurile care ni se întâmplă în viața de zi cu zi.

Avem nevoie de certitudini - viața pe care am trăit-o până acum ne-a oferit destul de multe certitudini și o capacitate destul de crescută de a controla lucrurile, ori principala problemă a zilei este «nu avem nicio certitudine».

Mai ales cele fundamentale, de care avem nevoie – sigur, avem niște certitudini mici - dar oamenii caută răspunsurile la «Cum o scot la capăt?», «O să fie bine?»“, a explicat Adela Sălceanu (foto), medic psihiatru primar la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia“ din Capitală.

Ea și colegii ei de la Compartimentul de Psihiatrie Comunitară au lansat, în 15 aprilie, o linie de consiliere telefonică cu tarif normal (031-9103), unde oamenii pot suna și solicita ajutor în această perioadă de criză.

Linia va fi deschisă până în 15 iunie (între orele 10.00 și 19.00), iar echipa de 22 de consilieri, medici psihiatri și rezidenți, își propune să găsească resurse pentru a continua proiectul până la sfârșitul anului.

În primele trei săptămâni de la lansare, au sunat 130 de oameni, cu vârste între 16 și 93 de ani. 65 dintre apelanți au reclamat probleme de anxietate – teama de a avea o boală, atacuri de panică, anxietate generalizată – o persoană este predispusă la a se îngrijora pe toată perioada zilei și tulburare obsesiv compulsivă, a explicat medicul Adela Sălceanu. 

Au fost oameni care au vorbit specific despre teama de coronavirus.

„Când ne este frică, există o activare biologică a corpului și frica poate fi definită printr-o serie de simptome – îmi bate inima repede, respir dificil, am tensiune musculară, pot să am dureri sau tensiune abdominală, ori, în contextul Covid-19, simptomele sunt foarte asemănătoare.

Coronavirusul e un virus care dă simptome care par să se fi stabilizat – febră, dispnee, dureri abdominale. Atunci când acestea se suprapun, la o persoană cu dificultăți de respirație expusă la mesajul «aveți dificultăți de respirație, ați putea avea coronavirus» primul gând este «dacă m-am contaminat, dacă fac boala, ce o să se întâmple cu mine».

În spatele fiecărui simptom poate să fie un mecanism somatic, dar și un mecanism psihologic“, a explicat psihiatrul, care a atras atenția că frica este firească, este o reacție de adaptare și ne ajută să facem cu bine unei situații. Când devine disfuncțională, vedem pericolul peste tot.

„Este firesc să ne facem griji, e o situație foarte complicată pentru toată lumea, este greu să anticipăm ce se va întâmpla peste două sau trei luni, cum ne vom descurca, se vorbește foarte mult despre problemele economice care vor urma, o anume cantitate de griji față de situație și de ceea ce va urma este absolut firească.

Dacă, însă, pe parcursul unei zile, opt sau zece ore sunt exclusiv îngrijorări cu «ce o să mi se întâmple», am depășit o valoare adaptativă a îngrijorării.

Dacă rămân îngropat în griji și mă îngrijorez și dincolo de situația care mă amenință, atunci devine – haide să nu spunem patologică – devine de o intensitate supărătoare și care interferează cu viața persoanei“, a adăugat Adela Sălceanu.

Pentru a ieși din starea de frică, ar trebui să apelăm la activități care ne scot din perspectiva catastrofică, care ne sunt la îndemână și ne fac plăcere.

Psihiatrul Adela Sălceanu este de părere că oamenilor a început să le lipsească apropierea fizică – „în anumite situații, izolarea și distanțarea au început să afecteze, încet-încet, motivația pentru a face lucruri, bucuria resimțită, eficiența la muncă.

Vă dau un exemplu: am pe cineva în terapie care este arhitectă și lucrează de acasă. În primele zile (de izolare, n.r.) a spus: «sunt mai eficientă, pentru că mă concentrez și-mi merge foarte bine».

Zilele trecut, m-am întâlnit cu ea (interviul a fost luat în 8 mai, n.r.) și mi-a zis că își dorește interacțiuni cu alte persoane, să schimbe mediul – stereotipia  a început să îi modifice subtil plăcerea pe care o are la lucru, plăcerea de a face alte lucruri, ori asta poate fi calea către depresie“.

Întrebată dacă se așteaptă să crească incidența tulburărilor psihice, medicul a răspuns că este „foarte posibil – este o situație de criză care va dura – criza este un eveniment care schimbă perspectiva despre lume, despre ceilalți, despre mine în raport cu lumea – riscul de a dezvolta o problemă de anxietate sau depresie este mai mare la cei care au o vulnerabilitate.

Este posibil să crească numărul problemelor de anxietate și de depresie sau a tulburării de stres posttraumatic, în rândul personalului medical - a sindromului de burnout; deja în țările occidentale s-a și discutat despre astfel de situații, dar cred în același timp în puterea de reziliență a omului“.

Daniel David: Cum gestionăm sănătosemoțiile negative

Psihologul Daniel David (foto), rector la Universitatea Babeș-Bolyai, a explicat că frica este normală într-o astfel de situație și că este important să fim flexibili și să ne păstrăm toleranța la frustrare, pentru a putea gestiona emoțiile negative.

„Când ne confruntăm cu o situație negativă/periculoasă, a fi calm și relaxat este nenatural și nesănătos; asta, pentru că mintea și corpul nu sunt mobilizate adecvat pentru a face față pericolului.

Evident, a avea emoții pozitive este și mai bizar, putând duce la disfuncționalitate crescută. Așadar, emoțiile negative sunt cele care reprezintă reacțiile psihologice normale atunci când ne confruntăm cu situații negative/periculoase.

Dar aceste emoții negative trebuie să fie sănătoase și funcționale, nu nesănătoase și disfuncționale. Spre exemplu, în timp ce îngrijorarea/frica naturală ne pot mobiliza pentru a face față pericolului – și pe fondul lor, putem chiar avea o calitate bună a vieții (de exemplu, ne putem bucura de alte lucruri pozitive în viață) -,
panica/anxietatea/frica patologică ne blochează și astfel nu doar că devenim disfuncționali, dar ne este afectată și calitatea vieții (de exemplu, pe fondul lor nu apar ușor emoții pozitive asociate în mod natural altor lucruri în viață).

Într-o situație negativă, emoțiile negative și sănătoase sunt derivate din gândirea rațională față de situație: (1) gândire flexibilă (de exemplu: «Mi-aș dori să nu fiu contaminat și fac tot ce depinde de mine în acest sens, dar accept faptul că uneori nu pot controla totul».); (2) gândire non-catastrofică (de exemplu: «Este foarte rău să fii contaminat, dar nu este cel mai rău lucru posibil în viață».); (3) gândire pentru toleranță la frustrare (de exemplu: «Este greu de tolerat, dar nu e imposibil de tolerat»); (4) acceptare constructivă (de exemplu: «Viața este asimetrică și încerc să mă adaptez/funcționez cât mai bine»).

În aceeași situație negativă, emoțiile negative și nesănătoase sunt derivate din raportarea irațională la situație: (1) gândire rigidă/inflexibilă/absolutistă (de exemplu: «Pandemia nu trebuie să existe./Trebuie să controlez situația și nu pot concepe și accepta să fiu contaminat».); (2) gândire catastrofică (de exemplu:«Contaminarea este cel mai mare rău posibil».); (3) gândire cu intoleranță la frustrare (de exemplu: «Nu pot tolera existența pandemiei/contaminării»); (4) evaluări globale/generalizări excesive (de exemplu: «Viața este nedreaptă».)“, a explicat psihologul Daniel David.

Totodată, profesorul universitar a apreciat că persoanele cu autocontrol și autodisciplină vor reuși să integreze simplu măsurile impuse de autorități; este vorba despre persoanele care și-au dezvoltat o nouă rutină în perioada crizei; pentru cei care și-au suprimat vechea rutină, dar nu au reușit să-și dezvolte eficient una nouă sau cei care și-au continuat vechea rutină cu riscurile asociate, noile măsuri de tipul obligativității purtării unei măști sau respectării distanței fizice vor constitui un factor stresant și/sau de risc: nerespectând aceste condiții, poți intra sub incidența legii și/sau sub respingere socială.

„Noi, românii, nu excelăm la disciplină, așa că avem de lucru!“, a adăugat psihologul Daniel David. 

„În ceea ce privește tulburările psihice, acestea pot fi declanșate, favorizate, determinate, menținute, amplificate sau reactivate de factori stresanți.

Cred că deja pandemia (cu toate cele asociate) și-a jucat acest rol, așa că mă aștept ca pe termen scurt/mediu să nu apară modificări majore; dar trebuie să vedem și condițiile stabilite după 15 mai, pentru a judeca adecvat potențialul de stres din perioada care vine“, a concluzionat Daniel David.

Radu Umbreș: Mintea noastră trebuie îngrijită la fel ca restul organismului

Criza generată de epidemia de coronavirus ne-a făcut să fim „mai temători, mai orientați pe termen scurt și spre resursele sigure de care dispunem“, este de părere antropologul Radu Umbreș (foto), lector la SNSPA, doctor în antropologie socială la University College London.

„Nu știu dacă ne-am gândit mai mult la binele celuilalt, însă cu siguranță ne-am gândit mai mult la răul pe care celălalt îl poate face prin nerespectarea regulilor sanitare“, a adăugat Umbreș. 

„Cel mai probabil, în această perioadă, am prețuit lucrurile care ne-au ținut sănătoși și în siguranță, dar și pe cele a căror valoare am resimțit-o și mai mult, odată ce nu le-am mai putut accesa cu ușurință.

Familia, rudele și prietenii sunt resursele sociale tradiționale într-o societate precum România, în care există o coagulare socială mai redusă în jurul unor instituții depersonalizate sau comunitare“.

Astfel, frica pe care o simțim ne-a făcut „mai precauți și mai suspicioși“, iar una din reacții a fost să căutăm parteneri sociali de încredere, „ceea ce poate fi demoralizant pentru cei care nu dispun de o rețea socială de suport“, a adăugat Umbreș.

Acesta a atras atenția că „sunt destule condiții astfel încât cei cu o reziliență psihică scăzută și cei lipsiți de ajutor să se confrunte și cu tulburări psihice. Depresia, de exemplu, este deseori asociată cu perioade lungi de stres și cu evenimente personale puternic negative“.

„Mintea noastră trebuie îngrijită la fel cum restul organismului nostru are nevoie constantă de nutriție și mișcare și, uneori, de intervenții medicale pentru a funcționa normal“, a adăugat antropologul.

El a atras atenția că statul ar trebui să lucreze la înlăturarea stigmatului asociat cu apelul la servicii de psihologie sau psihiatrie, „să comunice eficient măsurile de protejare a sănătății mentale, să ofere linii de suport la distanță pentru cei care au nevoie de ajutor și să ajute la destrămarea unor stereotipuri legate de tulburările psihice și la limitarea unor procedee ineficiente de tratare a acestora“. În lipsa acestor măsuri, „locul medicinei și al științei riscă să fie luat de abordări neștiințifice și dăunătoare“.

Presiunea socială ne va face să respectăm noile reguli

Antropologul Radu Umbreș a explicat că aceste noi comportamente impuse de epidemia de coronavirus – purtarea măștilor și depărtarea fizică față de ceilalți oameni – deși inconfortabile, vor deveni obișnuite.

„Ne putem gândi că foarte multe obiecte vestimentare sau practici de interacțiune socială au fost contraintuitive sau dificile la început, însă au intrat în habitus-ul nostru și s-au transmis peste generații, astfel încât astăzi ni se par absolut normale.

Un factor important pentru instituționalizarea socială a acestor noi comportamente va fi presiunea socială.

Atunci când cei din jurul nostru vor purta măști și vor păstra distanță fizică față de noi, ne vom coordona cu aceștia în cadrul noilor norme sociale cu origine epidemiologică“, a arătat antropologul.

Când ne cedăm libertatea

Un sondaj dat publicității în perioada stării de urgență credita cu o foarte mare încredere din partea românilor instituțiile de forță – Armata și Poliția. De ce?

Antropologul Radu Umbreș a atras atenția că, în fața unui pericol iminent și invizibil, ajungem să valorizăm mai puțin libertatea noastră „și chiar să ne fie frică de libertatea celorlalți, în special într-o societate în care există puțină încredere interpersonală generalizată“.

„Deși mulți suntem conștienți de problemele pe care le aduce oferirea de mai multă putere instituțiilor de forță, suntem dispuși să ne lipsim de unele drepturi pentru o perioadă și să lăsăm autoritățile să sancționeze mai drastic abaterile de la reguli.

E un rău necesar pentru o perioadă aparte. Însă această apreciere a instituțiilor de forță va scădea pe măsură ce vom vedea mai multe dintre costurile sau abuzurile pe care le presupune un stat mai autoritar“, a conchis Radu Umbreș.

Elena Vladislav: Impactul COVID-19 asupra familiilor 

Părinții care lucrează în această perioadă de acasă resimt o presiune mai mare asupra lor, în special mamele, iar copiii care au fost expuși știrilor despre coronavirus au ajuns să dezvolte chiar și comportamente regresive, din cauza fricii.

Acestea sunt doar câteva dintre date preliminare culese din cele două studii demarate de profesoara universitară Elena Otilia Vladislav (foto), de la Facultatea de Psihologie, Universitatea București, și de colegii ei de la Laboratorul de Psihologie clinică și psihoterapie a copilului și familiei.

Primul studiu, care analizează stările emoționale ale părinților, felul în care aceștia fac față crizei, dar și comportamentul de adaptare al copiilor, a început în 15 aprilie și se va încheia la sfârșitul verii.

În primele trei săptămâni de la lansare, au răspuns 380 de părinți, în special mame, care au vorbit despre presiunea pe care o resimt muncind de acasă.

„Sunt în situația în care în același spațiu trebuie să joace mai multe roluri și au vorbit despre dificultatea de a se împărți între lucrul online, a avea grijă de copii, la care se adaugă și presiunea școlii online – părinții au o dificultate, pentru că trebuie să fie și ajutor de profesor pentru copii în această pe-rioadă“, a arătat Vladislav.

Totodată, părinții au vorbit și despre stările emoționale ale copiilor: „instabilitate psihomotorie, iritabilitate, opoziționism, anxietate“.

Cu alte cuvinte, în rândul copiilor care s-au uitat la știri, a crescut anxietatea, unii au început să vorbească despre frica de moarte, au dezvoltat ticuri nervoase.

Părinții ar trebui să nu le permită copiilor mici să asculte astfel de știri despre coronavirus, pentru că „ei nu înțeleg să discearnă, să relativizeze.

La mulți dintre ei, la cei mai mici, apare frica – dacă le mor părinții, ce se întâmplă cu ei, rămân singuri, sunt multe angoase.

Mulți copii sub 10 ani încep să aibă comportamente regresive, adică încep să se poarte ca și cum ar fi mai mici – solicită mai mult atenția părinților, vor să doarmă în pat cu părinții, unii ajung să facă pipi în pat, sunt comportamente regresive determinate de faptul că le este foarte frică de ce se poate întâmpla cu părinții lor.

De aceea, contează foarte mult starea psihologică a părinților; dacă părinții reușesc să se echilibreze, să fie mai raționali, să le dea copiilor un exemplu de comportament adaptativ, să-și vadă de viața lor obișnuită, să mențină rutine zilnice, atunci și copilul este mai puțin anxios“, a explicat Elena Otilia Vladislav.

Cel de-al doilea studiu, despre dificultățile emoționale cu care se confruntă copiii și adolescenții, precum și cum se adaptează la criză, a fost demarat la începutul lunii mai. Pot răspunde copiii între 9 și 18 ani.

Primele răspunsuri arată că respondenții se simt mai nefericiți, își fac mai multe griji și se simt mai agitați decât înainte de starea de urgență.

Atât copiii, cât și părinții care răspund chestionarelor pot primi consiliere psihologică gratuită. Cele două studii ale profesorilor sunt pro bono.

____________________

Citește și

Când ar putea fi gata primul vaccin împotriva coronavirusului, SARS-COV 2

Antiinflamatoarele în contextul COVID-19. Ce este demonstrat și ce nu

Cât de corecte sunt datele despre mortalitatea SARS-COV-2

Cum poate fi repornită economia, după ce PSD a golit trezoreria

Liberalii, sub asediul PSD, CCR și al Avocatului Poporului. Cine decide data alegerilor

Oficiul pentru Achiziții Centralizate, creat de Dăncilă, a luat doar hârtie înainte de pandemie

VIDEO Infodemia tâmpește România. Minciunile despre COVID-19

Operațiunea vacanța de vară. Unde putem merge și cum

Școala online va bântui și la toamnă

PSD nu a putut deschide Biblioteca Virtuală, care ar fi ajutat elevii, în pandemie

„Zona roșie“ din asistența socială. Cine a fost abandonat în starea de urgență

Starea de urgență versus starea de alertă. Legi care încing spiritele

Pandemiile, specialitate chinezească

Antecedentele mortale ale Chinei în materie de sănătate mondială

_______________________